„Jaful secolului”: jurnaliştii străini demonstrează legătura lui Plahotniuc cu miliardul furat din băncile moldoveneşti

„Jaful secolului”: jurnaliştii străini demonstrează legătura lui Plahotniuc cu miliardul furat din băncile moldoveneşti

Vlad Plahotniuc, votând la alegerile din noiembrie 2014. FOTO Facebook

O investigaţie realizată de Business New Europe, bazată pe raportul întocmit de compania de audit Kroll şi documente furnizate de o instanţă londoneză, arată că mai multe firme-paravan înregistrate în Scoţia au fost implicate în devalizarea băncilor moldoveneşti, la sfârşitul anului trecut. Aceleaşi societăţi din Scoţia au fost folosite în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc în operaţiuni de tip „atacuri raider”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Manevrele de culise reprezintă o industrie naţională în Moldova, pe lângă cea a vinului”, concluzionează Business New Europe ancheta despre legăturile dintre oligarhul Vladimir Plahotniuc, devalizarea sistemului bancar moldovenesc şi o uriaşă schemă de spălare de bani orchestrată din Rusia. 
 
Investigaţia arată că trei firme-paravan folosite pentru „sifonarea” cel mai probabil către Rusia a unui miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, în noiembrie 2014, au fost folosite în trecut de Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat moldovean şi fost prim-vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, în operaţiuni de preluare ilegală a unor active şi companii, cunoscute drept „atacuri raider”. 
 
Trei dintre cele opt firme scoţiene numite în raportul realizat de compania de audit Kroll privind devalizarea băncilor moldoveneşti au legături cu Plahotniuc. Deşi nu a apărut niciodată în acţionariatul celor trei firme - Victoria Invest Limited, Financial Investments Corporation Limited şi Maxpower Invest Limited -, o instanţă londoneză a stabilit că Plahotniuc este beneficiarul real atât al Financial Investments, cât şi al Maxpower Invest, pe care le controlează prin interpuşi. 
 
Cazul a ajuns în faţa judecătorilor britanici după ce unii dintre păgubiţii lui Plahotniuc, care-l acuză că i-a deposedat prin atacuri raider, l-au acţionat în instanţă în Londra, având în vedere că mai multe societăţi implicate în aceste scheme sunt off-shore-uri înfiinţate în Marea Britanie. 
 
Adresele pe care sunt înregistrate aceste firme de care se leagă numele Vladimir Plahotniuc sunt implicate şi în uriaşa schemă de spălare de bani denumită „Laundromatul rusesc”, scoasă la iveală anul trecut de o investigaţie Organized Crime and Corruption Reporting Project, care ajunge până la vărul lui Vladimir Putin şi prin care ruşii au spălat, cu ajutorul judecătorilor moldoveni şi al băncilor din Letonia, în jur de 20 de miliarde de dolari în perioada 2010-2014. 
 
Aceleaşi off-shore-uri, înregistrate la aceleaşi adrese, care apar în investigaţia OCCRP au fost folosite în trecut pentru sifonarea a zeci de milioane de dolari din companii energetice ucrainene prin scheme similare, bazate pe decizii ale judecătorilor moldoveni. 
 
Cum să furi un miliard
 
„Jaful secolului” a golit vistieriile a trei bănci moldoveneşti - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank -  cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Moldova, din noiembrie 2014. Schema a început, de fapt, cu câţiva ani înainte, când companii controlate de controversatul om de afaceri Ilan Shor au început să preia pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci. În noiembrie 2014, în doar trei zile, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii dubioase, fără niciun fel de garanţie. 
 
Banii au fost plimbaţi, prin conturi letone, către alte societăţi off-shore, înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar câteva luni înainte de „jaful secolului”. Banca Naţională a Moldovei a fost nevoită să intervină de urgenţă pentru a stabiliza sistemul bancar, pompând bani în bănci şi preluând una în „administrare specială”. 
 
Presa moldovenească a scris constant în ultima jumătate de an despre implicarea lui Ilan Shor în devalizarea băncilor. Noutatea adusă de raport este stabilirea unei legături clare între Shor şi firmele care au primit împrumuturi uriaşe de la bănci la sfârşitul anului trecut. Mai exact, aceste companii au folosit pentru operaţiuni de internet banking o adresă la care au sediul mai multe dintre companiile lui Shor. 
 
Moldova: „gaură neagră bancară”
 
„Moldova şi-a creat o reputaţie de gaură neagră bancară şi a fost implicată în scheme de spălare de bani în timpul anchetelor privind criza bancară cipriotă din 2012-2013, care au scos la iveală legăturile strânse ale sistemului bancar moldovenesc cu Rusia. Moldova este frecvent folosită pentru a scoate bani din Rusia şi a-i muta în Cipru, membru UE”, arată Business New Europe. 
 
Cea mai recentă schemă, de un miliard de dolari, atribuită lui Shor are multe trăsături comune cu fraudele anterioare din sistemul bancar moldovenesc, continuă jurnaliştii străini. „Asta ridică următoarea întrebare: este Shor cu adevărat beneficiarul principal?”, arată portalul de ştiri. 
 
În articol sunt citaţi şi mai mulţi experţi care arată cât de neobişnuită este folosirea de societăţi off-shore înregistrate în Scoţia, observând cu uimire predilecţia moldovenilor către acestea. Nici acest fenomen nu este considerat întâmplător: controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, numit de presă apropiat de-al lui Plahotniuc şi implicat direct în multe dintre aceste scheme, este considerat un expert în folosirea societăţilor off-shore scoţiene, combinată cu decizii ale judecătorilor moldoveni şi ucraineni, pentru a obţine „avantaje în afaceri, în special în sectorul energetic ucrainean”, scrie Business New Europe. 
 
Ce a adus nou raportul Kroll
 
La începutul lunii mai, Andrian Candu, preşedintele Parlamentului de la Chişinău (finul lui Plahotniuc şi considerat favorit pentru a devenit următorul premier al Moldovei), a publicat pe blogul personal raportul realizat de compania de audit Kroll privind operaţiunea numită peste Prut „jaful secolului”. 
 
Raportul a fost primit însă cu dezamăgire atât de societatea civilă, cât şi de o parte a scenei politice din Republica Moldova. Specialiştii Kroll au subliniat că documentul reprezintă o sinteză a informaţiilor existente şi nu o anchetă, de unde şi concluziile slabe. 
 
Cele 84 pagini ale raportului îl indică pe miliardarul Ilan Shor drept principalul arhitect al schemei prin care au fost golite vistieriile celor trei bănci.  Noutatea adusă de raport este stabilirea unei legături clare între Shor şi firmele care au primit împrumuturi uriaşe de la bănci la sfârşitul anului trecut. Mai exact, aceste companii au folosit pentru operaţiuni de internet banking o adresă la care au sediul mai multe dintre companiile lui Shor. 
 
Numele lui Petru Lucinschi apare în raport
 
„Este încă neclar dacă Shor a acţionat singur sau împreună cu alte părţi interesate”, se arată în raport. Rezultatele companiei de audit au indicat însă şi o serie de nume care, până acum, nu au fost asociate tunului dat în sectorul bancar moldovenesc în noiembrie 2014, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare. 
 
Pe lângă Ilan Shor, în document se regăseşte şi numele fostului preşedinte moldovean Petru Lucinschi, al cărui fiu Sergiu a fost plasat sub control judiciar în România, acuzat de şantaj şi trafic de influenţă. În raport este menţionat şi fostul şef al autorităţii vamale din Moldova, Viorel Melnic. 
 
Shor a fost plasat în arest la domiciliu la 6 mai, o zi după publicarea raportului. 
 
Caracatiţa Plahotniuc
 
O anchetă publicată luni de Rise Moldova a arătat legăturile oligarhului Plahotniuc cu cel mai puternic trust de presă din Republica Moldova. 
 
Vlad Plahotniuc este unul dintre cei mai puternici oameni din Moldova. Are o avere estimată la două miliarde de dolari, trusturi de presă, a avut afaceri cu petrol şi bănci. I se spune Al Capone de Grozeşti sau Cardinalul din Umbră. Principala instituţie anticorupţie de peste Prut este cunoscută drept „bâta” sa.
 

Povestea lui Vladimir Plahotniuc are tot ceea ce trebuie pentru ca el să poată fi numit oligarh: afaceri ascunse, duble identităţi, control asupra presei, legături de familie cu cei mai puternici oameni din stat, filaje în străinătate, atacuri raider, procese de şantaj şi ameninţări.

Pentru a înţelege cine este Plahotniuc în Moldova şi în spaţiul rusofon, gândiţi-vă că, în martie, când se ducea spre Vladimir Putin, preşedintele Kîrgîzstanului a avut o escală de patru ore în Republica Moldova. A refuzat să folosească acest timp pentru a se întâlni cu omologul său, Nicolae Timofti, alegând în schimb să se vadă cu Plahotniuc. Adevărata frumuseţe a acestei poveşti este că din informaţiile obţinute de Rise Moldova reiese că escala n-a fost deloc întâmplătoare, ci preşedintele kârgâz a mers special la Chişinău pentru a se întâlni cu Plahotniuc.

Mai mult, avionul pe care l-a folosit preşedintele kârgâz pentru a merge la Vladimir Putin - cu escală la Vladimir Plahotniuc - aparţine unei companii atribuită oligarhului moldovean. Acelaşi avion a fost folosit, câteva zile mai târziu, de omul de afaceri Ilan Shor, pentru a fugi din Republica Moldova. 

 

Povestea pe care o spune Vladimir Plahotniuc despre el are puţine în comun cu imaginea de oligarh. El depune acum mari eforturi pentru a se promova drept filantrop şi abia apoi om de afaceri şi politician. De fapt, relaţia pe care omul de afaceri Plahotniuc o are cu politicianul Plahotniuc este de iubire şi ură: când anunţă că iese din toate afacerile pentru a se dedica politicii şi a aduce mult-râvnita schimbare în Republica Moldova, când declară că „trăieşte pentru afaceri”. Oligarhul Plahotniuc nu depune însă niciun efort pentru a se ascunde.

Deşi a dat numeroase interviuri în care povesteşte despre hotelurile sale, despre avionul privat şi alte afaceri bănoase, Plahotniuc nu a trecut niciodată niciuna dintre aceste afaceri în declaraţiile de avere şi venituri pe care a fost obligat să le depună, an de an, cât timp a fost membru al Parlamentului de la Chişinău. Comisia Naţională de Integritate (CNI), singurul organ din Republica Moldova abilitat să verifice aceste discrepanţe majore între ceea ce spune Plahotniuc şi ceea ce scrie el în acte, este „alintată” în presa de peste Prut „bâta lui Plahotniuc”.

În urmă cu patru ani, echipa „Adevărul Moldova” a devzăluit că Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşedinte al Parlamentului, are dublă identitate, având cetăţenie română pe numele Vlad Ulinici – legislaţiile din Republica Moldova şi din România interzic cetăţenilor să aibă două nume, chiar şi în cazul în care au mai multe cetăţenii. După dezvăluiri, Plahotniuc a declarat că a cerut autorităţilor române să-i schimbe numele în actele româneşti pentru a fi la fel cu numele din Republica Moldova.

 

citeste totul despre: