Fost şef NATO, despre sugestia „dezastruoasă” a lui Macron privind o rampă de ieşire pentru Putin: „Ce urmează?”

Anders Fogh Rasmussen FOTO ARHIVĂ

Fostul secretar general al NATO (2009-2014) Anders Fogh Rasmussen a criticat dur în cadrul unui interviu pentru „The Atlantic” sugestia „dezastruoasă” a preşedintelui francez cum că Vladimir Putin nu ar trebui umilit pentru a lăsa o uşă deschisă diplomaţiei ulterioare războiului din Ucraina, relatează Insider.

Respingând ideea de a-i oferi preşedintelui rus ceea ce Macron a numit o „rampă de ieşire”, fostul şef NATO a remarcat că Occidentul a „reacţionat prea blând şi i-am transmis mesajul greşit” liderului rus după invaziile ruse anterioare în Georgia (2008) şi în Ucraina (2014).

„El şi-a făcut calculul că ar putea fără a-l costa mai nimic să înşface pământ de la vecinii săi. Din acest motiv declaraţia lui Macron este un dezastru atât de mare. Pentru că sugerează apropierea unei noi  ordini mondiale în care ceea ce contează nu e domnia legii, ci a celui mai puternic. Or, ca Putin să aibă posibilitatea să scape după ce ia teritorii din Ucraina este ceva înfiorător – ce urmează?”

Rasmussen a avertizat că dacă Putin e lăsat să scape – să ia Crimeea şi acum Donbasul - asta ar trimite un „semnal foarte rău” Chinei care „urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Ucraina” şi ar putea vedea într-un acord de pace prin care Rusiei i se cedează teritoriile cucerite „o invitaţie să ia Taiwanul prin forţă”.

În locul unei rampe de lansare, lui Putin ar trebui să i se pună în vedere că o condiţie să „iasă din  această încurcătură” este să-şi scoată armata din Ucraina.

În iunie, Macron spunea: „Nu ar trebui să umilim Rusia pentru ca atunci când luptele se opresc să putem crea o rampă de ieşire cu mijloace diplomatice”. Afirmaţia lui a stârnit o reacţie pe măsură din partea diplomaţiei ucrainene care a atenţionat că cea care ar fi umilită ar fi doar Franţa şi alte ţări ce se arată în favoarea acestei idei.

Fostul secretar general NATO a denunţat şi eforturile lui Macron legate de „diplomaţia telefonică” cu Putin pe care le-a catalogat „fără succes”.

El a lăudat Marea Britanie ca un „partener excepţional” al Ucrainei inclusiv prin prisma livrărilor de arme  şi a comparat eforturile sale cu ale Franţei, care, eşuând în eforturile de mediere a păcii, nu a livrat „aproape nimic”.

„Scara livrărilor franceze este echivalentă cu ceea ce a oferit Danemarca – în valoare de 160 de milioane de dolari... Prin comparaţie, [ajutorul] Marii Britanii a fost remarcabil”.