Margeth Vestager, vicepreşedinte al Comisiei responsabilă cu politica de concurenţă a spus că  acest ajutor „va permite României, prin furnizarea de subvenţii directe şi garanţii publice pentru împrumuturi, să ajute IMM-urile să-şi acopere necesarul în investiţii şi fonduri de rulment în această perioadă dificilă. Vom continua să cooperăm strâns cu Statele Membre pentru a le permite să găsească soluţii practice pentru a atenua consecinţele pandemiei de coronavirus, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene“.

Practic, Comisia a estimat că măsurile româneşti erau conforme condiţiilor enunţate în cadrul temporar în ce priveşte ajutoarele de stat (îl găsiţi aici în limba română), aşa cum a fost el modificat pe 3 aprilie (găsiţi aici traducerea în română), în principal fiind vorba despre:

  • în ceea ce priveşte sectorul subvenţiilor directe, susţinerea per întreprindere nu va depăşi 800.000 EURO
  • în ceea ce priveşte garanţiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Î comunicatul difuzat în urmă cu puţin timp, Comisa Europeană prezintă contextul în care a fost luată această măsură, explicând exact măsurile cu care se vine în ajutorul Statelor Membre. Iar asta se face prin intermediul următoarelor măsuri:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective şi avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidităţi ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800.000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanţii pentru împrumuturi care acoperă 100% din riscuri, cu excepţia sectorului agricol primar şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii, unde se aplică limitele de 100.000 EUR şi, respectiv, 120.000 EUR per întreprindere;

(ii) garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele. Aceste garanţii de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru şi de investiţii;

(iii) împrumuturi publice subvenţionate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât şi de investiţii;

(iv) garanţii pentru băncile care direcţionează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienţii băncilor, nu pentru băncile însele, şi prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenţei între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate ţările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în ţara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piaţa privată;

(vi) sprijin pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăşi criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalaţii de testare şi modernizarea acestora pentru proiectarea şi testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respiraţie artificială şi a îmbrăcămintei de protecţie) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile şi a garanţiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiţia acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiţia este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile şi garanţii de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiţia acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiţia este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcţionat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor şi/sau de suspendare a contribuţiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcţionat, acordat sub formă de subvenţii salariale pentru salariaţii întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 şi care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilităţile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în orice alt sector. În acelaşi timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleaşi întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilităţi aflate deja la dispoziţia statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabileşte aceste posibilităţi. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenţionarea şomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidenţa normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 şi provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârşitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua, înainte de data menţionată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Este un răspuns concret, masiv, aşa cum era de aşteptat din partea unei Uniuni Europene care probează ce înseamnă cu adevărat valoarea unui cadru strategic de solidaritate eficientă pe timpuri de restrişte şi necondiţionată de eventuale clauza de pay-back. Asta aşteptam din partea aliaţilor europeni, singurii care au venit în sprijinul României în acest ceas de cumpănă globală, probă că pe această construcţie europeană se poate pune nădejdea şi în operaţiunea următoare, cea de recuperare economică.