Comisar european: UE ar putea include gazele naturale şi energia nucleară pe lista investiţiilor verzi

UE încă dezbate aşa-numita listă de „taxonomie” care stabileşte investiţiile în energie durabilă FOTO EPA-EFE

Uniunea Europeană va include probabil gazele naturale şi proiectele din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi, care va fi prezentată la mijlocul lunii ianuarie, a anunţat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Gazele naturale nu sunt „o sursă ideală de energie” dar sunt mai bune decât cărbunele. „Dacă nu dorim energie nucleară, va trebui să fim pragmatici şi nu ne permitem o încăpăţânare ideologică”, a declarat Thierry Breton, într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt, transmite Bloomberg.

„Energia atomică şi gazele naturale ne vor ajuta să ne îndeplinim obiectivele climatice”,a spus Breton. „De aceea, noi, cei din Comisia Europeană ne bazăm pe gazele naturale şi energia nucleară la prezentarea taxonomiei”, a mai spus comisarul european.

UE încă dezbate aşa-numita listă de „taxonomie” care stabileşte investiţiile în energie durabilă, în timp ce blocul face eforturi pentru a-şi îndeplini ambiţiile pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050

La un summit de săptămâna trecută, liderii UE au avut păreri împărţite cu privire la includerea gazelor naturale şi proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi.

Săptămâna aceasta, Breton a acuzat-o pe Gina Raimondo, secretarul de Comerţ al SUA, că face lobby în numele companiilor Big Tech, după ce a criticat noile reguli tehnologice ale UE că afectează în mod disproporţionat companiile americane.

„Acesta nu este ceva ce facem împotriva cuiva”, a declarat Breton pentru Financial Times. „O facem pentru cetăţenii noştri europeni şi pentru companiile noastre. Aceasta este datoria noastră.”

Breton a afirmat că companiile din SUA pot  să îl contacteze pentru a-şi exprima îngrijorările: „Am putea discuta”, a spus el. „Deci nu avem nevoie de niciun lobby suplimentar.”

Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare, potrivit Agerpres.

Gazele naturale constituie un alt subiect care provoacă diviziuni între ţările care susţin că au nevoie de acest gen de combustibil pentru a putea renunţa la cărbunele mai poluant şi statele care susţin că acordarea etichetei de investiţii verzi pentru un combustibil fosil cum sunt gazele naturale afectează credibilitatea taxonomiei. 

Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept „verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică, potrivit Bloomberg. 

La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor verzi până la finele acestui an. „Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. 

Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată în octombrie de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.