Fotbalul face toţi banii

Florian Petrică, gazda emisiunii „All Star Sports“ de la Money Ch­annel, ne spune cine face jocurile şi care sunt sumele uriaşe câştigate în industria Sportului Rege.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul TV: Dacă privim fotbalul ca afacere, cine câştigă mai mult la acest Campionat Mondial? Patronii de cluburi, fotbaliştii, televiziunile?

Florian Petrică: Cu siguranţă, fotbaliştii sunt cei care au cel mai mult de câştigat. Miza cea mai mare se află în dreptul spaniolilor. Fiecăruia îi va reveni un bonus de 725.000 de dolari, în cazul cuceririi titlului mondial. Americanii, ieşiţi din cursa pentru titlu, au ratat un bonus de 1.000.000 de dolari, iar englezii, unul de 720.000 de dolari. Brazilienii ar fi putut încasa 425.000 de dolari. Bursa cluburilor reprezentate de propiii fotbalişti la Cupa Mondială este de 40.000. 000 de dolari.

FIFA ce câştigă?

FIFA aşteaptă întoarceri de aproximativ 1, 5 miliarde de dolari, după scăderea cheltuielilor legate de organizarea şi acordarea premiilor. Politica neinspirată privind comercializarea biletelor ar putea diminua însă considerabil încasările. Partenerii corporate, reprezentanţi ai băncilor şi ai fondurilor de investiţii, au returnat biletele de meci chiar şi cu două săptămâni înainte de debutul Cupei Mondiale. Ca urmare, un tichet premium, în valoare de aproximativ 1000 de euro se pare că poate fi cumpărat astăzi, neoficial, cu 20 de dolari. 

Cum aţi privit, ca simplu spectator, meciurile de până acum ale FIFA 2010?

Politica rudimentară a FIFA privind arbitrajul a oferit surprizele cele mai neplăcute, pentru că acestea au răpit frumuseţea jocului în momentele cheie. Au fost validate goluri ale echipelor mari, precum Brazilia, Argentina, Spania şi au fost anulate goluri spectaculoase, precum cele ale Angliei şi ale SUA.

De ce credeţi că are nevoie fotbalul românesc pentru a se afirma într-un asemenea campionat?  

Fotbalul naţional nu se poate ridica fără un campionat puternic din punct de vedere financiar, capabil să genereze jucători de valoare. Însă business-ul fotbalistic este inexistent în România. Prezenţa aproape exclusivă în presa cotidiană are un impact copleşitor asupra publicului şi, mai ales, un substrat comercial foarte real. Totuşi, audienţa produsă prin transformarea patronilor în superstaruri nu avantajează cluburile, întrucât atrage telespectatorii, dar îndepărtează sponsorii şi publicul de pe stadioane.

Cum vedeţi FRF-ul ca instituţie care administrează fotbalul românesc?

În România, singura performanţă majoră a apărut într-un context politic favorabil doar pentru două echipe de club, aflate în postura de a reuni valorile unei întregi naţiuni, Steaua şi Dinamo. Între timp, fotbalul a devenit un fenomen pur comercial, construit pe fundaţia singurei echipe cu adevărat valoroase în epoca recentă. Aceasta este, desigur, naţionala României din anii '90. Entuziasmul acelei perioade a creat, deopotrivă, vise şi locuri de muncă, iluzii şi obiceiuri de consum mediatic. Între timp, chiar şi inerţia acelei epoci a luat sfârşit. În prezent, legătura dintre echipele de club şi echipa naţională pare a fi foarte fragilă. E greu de crezut că FRF şi LPF vor reuşi să construiască împreună un model coerent, adaptat la condiţiile de performanţă ale fotbalului modern.

Cine este jucătorul de fotbal cel mai bine reprezentat din punct de vedere al imaginii şi al încasărilor?

Criza economică a schimbat datele business-ului. Lionel Messi are încasări anuale în valoare de 33.000.000 de euro şi o cotă de piaţă de 80.000.000 de euro. Exceptând salariul şi primele, contractele sale publicitare, plus merchandising-ul şi comercializarea DVD-urilor, însumează 19.000.000 de euro. Messi a ajuns la această performanţă financiară ca urmare a 15 acorduri cu sponsorii. El i-a devansat astfel pe Beckham şi pe Ronaldo, care nu au depăşit un total de şapte contracte majore, fiecare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările