ROMÂNII ŞI NAŢIUNILE EUROPEI NORDICE: NEVOIA DE CUNOAŞTERE RECIPROCĂ

După cum o dovedesc o serie întreagă de cercetări recente, desfăşurate îndeosebi sub egida Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, interferenţele românilor cu naţiunile nordice au fost, până de curând, relativ sporadice. Iniţiativele care totuşi au existat în vederea apropierii româno-scandinave nu s-au bucurat de continuitate sau au fost întrerupte de „teroarea istoriei”: războaiele mondiale, Războiul Rece, crize politice şi economice. Întâlnirile dintre români şi nordici pot fi întrucâtva asimilate dualităţii tentaţie/respingere dintre Riga Crypto şi lapona Enigel. Telurică, roditoare, vitală, dinamică, societatea românească reprezintă – atunci când întâmplător intră în contact cu aceasta – o  atracţie evidentă pentru fiinţa polară, onirică, a resurselor atent drămuite şi a tainiţelor nordice. Totuşi, după prima tentaţie, făptura septentrională preferă să se întoarcă în lumea ordinii şi a esenţelor din care provine.

Privirea românilor a fost în ultimele două secole obsedant îndreptată spre vest. Occidentul a fost privit, pe rând, ca un model cultural, socio-economic sau militar, ca un refugiu şi adăpost, ca un El Dorado şi, în final, ca un profesor scrutător şi intransigent care ne vindecă de noi înşine. Privind spre mirajul vestului şi raportându-ne la acesta, ne-am construit Weltanschauung-ul nostru modern şi am încercat să linşăm acele trăsături „orientale” care încă-i mai surprindeau pe observatorii străini ai Ţărilor Române în sec. al XIX-lea. Prin aceasta românii au reuşit să iasă din periferia care-i obseda, dar nu au reuşit să ajungă parte a axis mundi europene, aşa cum au visat, pentru scurt timp, în perioada interbelică. Ei au rămas într-o semiperiferie dinamică şi vâscoasă, plină de speranţe aparent realizabile şi de dezamăgiri cu atât mai crunte. Adaptabili şi tranzaţionali prin prisma istoriei lor, aceştia au rămas cel mai adesea prizonieri ai unei geografii spaţiale care-i situa între Occidentul plin de farmec sau Europa Centrală, temută dar respectată, pe de o parte, şi Rusia şi Imperiul Otoman, de sub influenţa cărora au încercat să iasă, pe de alta. La rândul ei, periferia nordică a Europei a fost integrată influenţelor occidentale. Geografic, atât spaţiul nordic, cât şi cel românesc aparţin periferiei continentului, dar economic, politic, social şi chiar cultural decalajul dintre ele a fost – şi se menţine - semnificativ, iar aceasta a influenţat în diferite grade atât profunzimea, dar şi densitatea contactelor dintre ele. La rândul lor, scandinavii au privit spre România (înţeleasă cel mai adesea ca parte a Balcanilor) în termeni de alteritate (http://arsbn.ro/a-southeastern-other-with-diverse-challenges.htm), această percepţie fiind rodul modului în care istoricii, geografii, scriitorii din Scandinavia s-au raportat la străinătate şi diversitate.

Au existat, desigur, şi momente de apropiere între români şi nordici şi aspecte ale vieţii internaţionale în care împărtăşeau un punct de vedere comun, printre acestea fiind şi apetenţa pentru susţinerea securităţii colective şi regionale, a păcii, a forţei dreptului internaţional în dauna dreptului forţei, aşa cum dovedeşte şi atitudinea acestor state faţă de conflictul din Ucraina deschis de Federaţia Rusă. Tocmai de aceea, orice iniţiativă în vederea cunoaşterii acestor elemente de confluenţă este binevenită, cu atât mai mult cu cât aceasta îşi propune să formeze o formeze o primă generaţie de specialişti în domeniul studiilor baltice şi nordice: istorici, jurnalişti, translatori, manageri şi intermediari culturali etc.

DE CE O ŞCOALĂ DE VARĂ DE STUDII NORDICE ŞI BALTICE?

Şcoala de Vară de Studii Baltice şi Nordice intitulată „A piece of culture, a culture of peace” (CoolPeace) reprezintă un proiect educaţional multianual realizat de Universitatea „Valahia” din Târgovişte în parteneriat cu universităţile din Agder şi Oslo (Norvegia), Televiziunea Naţională Norvegiană, Ambasada Republicii Lituania în România, Asociatia Romana pentru Studii Baltice si Nordice şi Peace Action Training and Research Institute of Romania. Partenerii din cadrul proiectului sunt sprijiniţi de Ambasada Finlandei în România şi de celelalte misiuni diplomatice şi consulare ale ţărilor baltice şi nordice. Partenerii din cadrul proiectului sunt sprijiniţi de Ambasada Finlandei în România şi de celelalte misiuni diplomatice şi consulare ale ţărilor baltice şi nordice. Finanţarea acestui proiect este asigurată prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014, programul Burse şi cooperare interinstituţională în cadrul învăţământului superior între România, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

CE PUTEŢI STUDIA LA ŞCOALA DE VARĂ DE STUDII NORDICE ŞI BALTICE?

Şcoala de vară CoolPeace oferă module de predate în domenii cu o consistentă componentă interdisciplinară şi contribuie la strângerea legăturilor de parteneriat dintre România şi Europa Nordică şi Baltică, cu Norvegia, în special. Şcoala de vară va aborda, cu precădere, teme care exprimă valori comune ale României, Norvegiei şi ţărilor din regiunea Mării Baltice: cultura, educaţia şi pacea. Educaţia este privită ca un factor care contribuie la dospirea ideii de pace în mentalul tinerilor, acceptarea diversităţii şi evitarea polarizării, urii şi a demonizării celuilalt. Şcoala de vară va promova cunoaşterea limbilor, culturilor, istoriei, economiei scandinave, finice şi baltice, accentuând totodată perspectiva norvegiană asupra păcii şi non-violenţei. Vor fi predate, în cadrul primului an de proiect, cursuri la nivel de începător de limbile norvegiană, suedeză, daneză, finlandeză, estonă, letonă şi lituaniană, urmând ca în anii următori ai proiectului acestora să li se adauge limbile islandeză şi Meänkieli. Aprofundarea acestor cursuri se va face în anii următori ai proiectului (2015-2016). La acestea se adaugă un modul de predare în cadrul căruia regăsim în anul 2014 cursuri precum: Constituţia Norvegiană la 200 de ani; Un joc de business norvegian şi situaţia actuală a economiei norvegiene; Vikingii; Henrik Ibsen – perspective contemporane; Contribuţii scandinave şi româneşti la promovarea păcii în sec. al XX-lea; România şi statele scandinave: provocări de securitate în perioada Războiului Rece; Provocări ale diversităţii: politicile minoritare în România şi în regiunea Mării Baltice de la al Doilea Război Mondial până în prezent; Cultura finlandeză în sec. al XX-lea; Scandinavia: natură, om, economie; Norvegia ca destinaţie turistica pentru calatorii români în perioada interbelică. Programul include, totodată, numeroase workshop-uri care abordează teme precum muzica rock scandinavă, muzica populară norvegiană, literatura norvegiană contemporană, metacogniţie, precum şi alte surprize oferite de organizatori (lansări de carte, filme etc). Programul va fi completat de conferinţa ştiinţifică internaţională intitulată “A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions”, care se va desfăşura în perioada 17-19 august 2014.

Profesorii şi formatorii de la această şcoală de vară, în cea mai mare parte profesori universitari şi cercetători ştiinţifici, provin din România, Norvegia, Finlanda, Letonia şi Lituania. Vor fi folosite metode interactive şi activ-participative de predare, cu accent deosebit asupra transferului de cunoştinţe şi competenţe de predare dinspre profesorii din Norvegia către cei din România.  Grupul ţintă al şcolii de vară este alcătuit din 50 de studenţi care urmează programe de licenţa în cadrul unor universităţi din România, aplicaţiile putând fi depuse pe o platformă de înscriere care va fi accesibilă în perioada 1-15 iunie 2014 la adresa http://arsbn.ro/aplicatiecoolpeace.php. Modulele de predare şi atelierele desfăşurate în cadrul COOLPEACE sunt gratuite pentru studenţii participanţi.

Vor fi publicate programele analitice ale cursurilor, proceedingul conferinţei internaţionale, un ghid de bune practici în domeniul predării şi va fi elaborat un blog de cultură şi civilizaţie bazat pe cunoştinţele deprinse la şcoala de vară, blog care va conţine şi oferte de locuri de muncă în domeniu.