Profilul șoferului de ridesharing. Cât câștigă, în realitate, un șofer în România

Activitatea de ridesharing a cunoscut o creștere accelerată în România în ultimii ani, devenind o sursă importantă de venit pentru un număr tot mai mare de persoane. Conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Rutieră Română, în 2025 existau peste 100.000 de șoferi autorizați care activau pe platforme de transport alternativ.

Oficial, circa 100.000 de șiferi fac ridesharing în România. Foto arhivă

Numărul mare de șoferi nu înseamnă însă că toți sunt activi permanent. O parte semnificativă dintre aceștia lucrează part-time, folosind aplicațiile doar câteva ore pe zi sau în anumite intervale ale săptămânii, în special în perioadele cu cerere ridicată. Totuși, chiar și în aceste condiții, ridesharing-ul a devenit una dintre cele mai accesibile forme de muncă flexibilă din România, oferind posibilitatea obținerii unor venituri suplimentare fără un program fix.

Profilul șoferului de ridesharing este unul divers, dar există câteva trăsături comune: flexibilitate, orientare spre câștig și disponibilitate de a lucra în intervale variabile, inclusiv noaptea sau în weekend.

În general, șoferii din acest domeniu sunt persoane active, cu vârste între 25 și 50 de ani, mulți dintre ei provenind din alte sectoare (transport, vânzări, servicii) sau chiar din domenii complet diferite. Unii aleg ridesharing-ul pentru independența pe care o oferă – fără program fix sau șef direct – în timp ce alții îl folosesc ca sursă secundară de venit. Totuși, această flexibilitate vine la pachet cu o responsabilitate ridicată: gestionarea propriului program, a costurilor și a taxelor.

Ce venituri au șoferii de ridesharing

Veniturile variază semnificativ în funcție de timpul alocat și de oraș. În București, un șofer activ full-time poate câștiga în medie între 5.000 și 6.000 de lei net pe lună, fără a include bacșișurile. În același timp, estimările generale arată că veniturile brute pot ajunge la 4.000–7.500 lei lunar pentru un program complet, dar după scăderea costurilor (combustibil, taxe, mentenanță), câștigul real scade la aproximativ 3.000–3.700 lei. Pentru cei care lucrează part-time, veniturile sunt mai reduse, situându-se între 1.000 și 3.500 lei lunar, în funcție de orele lucrate.

Un aspect esențial este faptul că venitul nu este fix, ci depinde direct de mai mulți factori: numărul de ore petrecute în aplicație, intervalele alese și cererea din piață. De exemplu, cele mai profitabile momente sunt dimineața (naveta) și seara sau noaptea, mai ales în weekend, când tarifele dinamice pot crește semnificativ. În anumite situații, șoferii pot câștiga chiar și aproximativ 1.000 de lei într-un weekend aglomerat, însă aceste venituri nu sunt constante .

Pe de altă parte, meseria implică și costuri, care reduc venitul final: combustibil, comisionul platformei, taxe, întreținerea mașinii sau chiria către o flotă. 

Mulți șoferi de ridesharing trec pe PFA

În ultimii ani, tot mai mulți șoferi de ridesharing din România aleg să treacă pe PFA (Persoană Fizică Autorizată), iar decizia este influențată de două motive principale: teama de controale fiscale și avantajele unui sistem de impozitare mai clar și, în multe cazuri, mai avantajos. În contextul în care autoritățile, inclusiv ANAF, au început să monitorizeze mai atent veniturile din platforme precum Uber și Bolt, mulți șoferi preferă să își legalizeze complet activitatea.

Pe lângă conformarea fiscală, PFA-ul oferă și un avantaj important: un sistem de taxare relativ simplu și, în anumite condiții, mai eficient decât alte forme de colaborare (de exemplu prin flotă). În general, șoferii de ridesharing optează pentru impozitarea în sistem real, adică plătesc taxe doar pe profitul rămas după scăderea cheltuielilor.

Cum funcționează impozitarea pe PFA

Un șofer care lucrează pe PFA trebuie să plătească trei tipuri principale de taxe:

Impozit pe venit: 10% aplicat la profit (venituri minus cheltuieli)

CAS (pensie): 25% dintr-un plafon ales (de regulă minimul este echivalentul a 12 salarii minime brute pe economie)

CASS (sănătate): 10% din același plafon

Important este că aceste contribuții (CAS și CASS) nu se calculează procentual din tot venitul, ci în funcție de praguri (plafoane), ceea ce face sistemul mai previzibil.

Exemplu de calcul

Să luăm un caz realist pentru un șofer full-time, cu un venit brut lunar din aplicații de 7.000 lei și cheltuieli deductibile (combustibil, mentenanță, comisioane) de 2.500 lei:

Profit lunar: 4.500 lei

Profit anual: 54.000 lei

Pentru acest nivel de venit, șoferul depășește plafonul minim, deci va plăti contribuțiile la nivelul standard:

CAS (pensie): ~9.900 lei / an

CASS (sănătate): ~3.960 lei / an

Profitul impozabil se reduce cu aceste contribuții, iar apoi se aplică impozitul de 10%:

Bază impozabilă: ~40.000 lei

Impozit pe venit: ~4.000 lei

Total taxe anuale:

CAS: ~9.900 lei

CASS: ~3.960 lei

Impozit: ~4.000 lei

Total: ~17.860 lei

💰 Cât rămâne „în mână”

Din profitul anual de 54.000 lei, după taxe, șoferul rămâne cu aproximativ 36.000 lei net pe an, adică aproximativ 3.000 lei pe lună.