Cât despre conţinutul declaraţiilor de ieri, e aberant să ceri revenirea la şcoală în sistem descentralizat când tot sistemul pute a centralizare excesivă, cu inspectori şcolari şi şefi DSP numiţi politic pe linie de partid, dar de către miniştri. Plus că o descentralizare făcută pe genunchi nu va produce decât inegalităţi şi mai mari între localităţile care nu pot şi cele care au cu ce.

Practic, guvernanţii au zis aşa: noi, la centru, ne spălăm pe cap. Responsabilitatea e în local, dar pâinea, funia şi cuţitul tot noi le ţinem sub cheie în această “Românie Educată”.

Şi observ că iar avem de-a face cu “scenarii” (verde, galben, roşu, ca la semafor), de parcă facem o peliculă, nu politici publice de adoptat. Bună vorba Antoniei Pup: scenariile sunt pentru teatru, educaţia are nevoia de decizii.

Nimic, dar nimic despre dotarea elevilor cu mijloace electronice în vederea desfăşurării cursurilor online, lucru care ar trebui asigurat de către Ministerul Educaţiei în baza Legii 109/2020. Cică “Guvernul lucrează cu viteză maximă”. Care viteză? Că a trecut o lună de la promulgare.

Asta-i treaba. Bine însă că în ultimii ani am reuşit să coagulăm o societate civilă cât de cât activă şi mai ales critică în sectorul de educaţie, în special în rândul elevilor. E un mare câştig şi un început pentru adevărata Românie Educată, că aia de la Cotroceni e blocată de 4-5 ani în proiect şi în evenimente frumos zâmbitoare.