Analiză Ultima săptămână pentru Coaliție. Scenariile post-sărbători care pot schimba Guvernul și rolul-cheie al Cotroceniului
0Numărătoarea inversă pentru Coaliție a început: o săptămână ne mai desparte de referendumul anunțat de Sorin Grindeanu, o mutare care pune la încercare fundamentul puterii stabilit în decembrie 2024. Nici una dintre formațiunile politice aflate în Coaliție nu a acceptat cu ușurință crearea acestei forme de guvernare. Tocmai fragilitatea legăturilor dintre partide a dus la situația actuală și unirea forțelor a fost singura soluție și o măsură de compromis.
În momentul în care un guvern își pierde majoritatea în Parlament, echilibrul politic se fragilizează rapid, iar scenariile de criză devin inevitabile. O astfel de situație înseamnă, în esență, că executivul nu mai are sprijinul necesar pentru a-și trece proiectele legislative și pentru a guverna în scopul păstrării doleanțelor celor din teritoriu.
Și fără PSD, Guvernul, va fi unul legitim
Chiar și dacă membrii PSD decid că este în interesul partidului să se retragă de la guvernare partidele care rămân la putere pot continua să conducă în formă restrânsă. Problema se pune în momentul în care va fi nevoie de votul în Parlament pentru anumite proiecte de lege care necesită o susținere a majorității.
O majoritate PSD, AUR și Grupul Minorităților sau neafiliați ar însuma 250 de parlamentari care pot decide soarta propunerilor legislative. Nu ar fi însă pentru prima dată când Guvernul ar conduce prin Ordin de Ministru sau Ordonanță de Guvern. În vremuri dificile sau care au necesitat decizii rapide în România acest instrument a fost utilizat intens.
Totul pornește de la dinamica parlamentară: coalițiile se rup, iar partidele care susțineau guvernul își retrag sprijinul. Din acel moment, guvernul devine vulnerabil în fața unei eventuale moțiuni de cenzură. Dacă o astfel de moțiune este inițiată și obține majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, executivul este demis în bloc.
Ilie Bolojan anunță repetat că nu va demisiona
Chiar și fără o moțiune, un guvern poate cădea dacă premierul își depune mandatul, ceea ce atrage automat încetarea activității întregului cabinet. La presiunea exercitată de declarațiile din ultimul timp Ilie Bolojan a răspuns categoric că demisia nu este o soluție.
„Este dreptul fiecărui partid să folosească instrumentele parlamentare pe care le are. Nu iau în calcul o astfel de ipoteză, caut să mă comport responsabil, cât suntem într-o situație de criză” a declarat Ilie Bolojan.
Mesajul a fost reluat după ce încă din luna martie a fost întrebat în spațiul public despre această posibilitate stârnită de presiunea liderilor din teritoriu care sunt profund afectați de măsurile de austeritate.
În ambele situații, intră în joc Președintele României, care are rolul de a media criza politică. Ultima oară, Nicușor Dan a fost întrebat dacă îi va cere demisia din funcția de premier lui Ilie Bolojan sau va accepta un Guvern minoritar.
„Eu? În ce calitate? (...) Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide parlamentare pro occidentale și minoritățile naționale să conlucreze pentru ca România să-și ducă la bun sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat. Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25, au colaborat destul de bine pe PNRR, mai au cinci luni pentru a absorbi banii ăstia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit”, a declarat Nicușor Dan pe 7 aprilie într-o conferință de presă la Timișoara.
USR condamnă demersul PSD, AUR declară că nu va forma opoziția cu PSD
USR vede această criză ca pe un gest care indică o altă criză, în interiorul partidului și dacă PSD va participa la răsturnarea prin moţiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan nu vor mai purta discuții în coaliție.
„Eu cred că PSD nu ştie cum să scape de propriile probleme. Într-o ţară în care ministerialele NATO, ale miniştrilor apărării, discută despre mutări de capabilităţi nucleare, despre recalibrari ale coaliţiei de voinţă pentru eliberare de strâmtori care duc la creşterea sau la scăderea preţului la combustibil, nu e cazul ca România să nu-şi poată ridica privirea de la vârful pantofilor şi să fie ruptă de realitate la ce se întâmplă la nivel mondial”, a declarat recent Radu Miruţă.
Petrișor Peiu întrebat despre posibilitatea unei înțelegeri cu PSD spune că nu corespund programele cu care au candidat și nu este cazul unei alianțe în opoziție.
„Noi avem propria noastră strategie, propria noastră opțiune care este, repet, de a nu face niciun fel de coaliție, înțelegere sau alianță cu vreunul din partidele actualei guvernări până la alegeri. Pe termen lung, fie că sunt alegeri anticipate, fie că sunt alegeri la termen, nu vom intra în nicio coaliție cu vreunul din aceste partide. Primul conflict imediat este legat de cota de TVA.”, a declarat liderul AUR.
Teoretic, Constituția mai oferă o ieșire de rezervă: alegerile anticipate. Acestea presupun respingerea a două propuneri de guvern consecutive și respectarea unor condiții constituționale stricte. Din acest motiv, în practică, această variantă nu a fost luată în calcul în România chiar în cazul căderilor de Guvern.
În concluzie, pierderea majorității parlamentare nu înseamnă automat sfârșitul Guvernului, dar declanșează aproape întotdeauna o perioadă de instabilitate politică, negocieri intense și posibile schimbări la vârful executivului. Aceasta este de altfel și teoria care se vehiculează pe surse politice, schimbarea premierului și nu o nouă matematică parlamentară.
Se încarcă comentariile...
