Hipertensiunea arterială, „ucigașul tăcut”: Dr. Gabriela Partene, cardiolog, explică necesitatea tratamentului
0Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală care, deși frecvent nu deranjează, se instalează tăcut, mai rar cu simptome, însă nespecifice, evoluează îndelungat și produce daune ireversibile asupra vaselor de sânge și organelor vitale (inimă, creier, rinichi, ochi).
„Este foarte importantă atât depistarea timpurie a hipertensiunii arteriale, cât și evaluarea de specialitate a bolii și riscului cardiovascular, pentru a stabili un plan terapeutic optim și a preveni complicații majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral”, subliniază dr. Gabriela Partene, medic primar cardiolog la MedLife Timișoara.
Hipertensiunea arterială mai frecventă decât credem
Cel mai amplu studiu realizat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată dublarea cazurilor de hipertensiune la nivel mondial și faptul că aproape jumătate din populația afectată este nediagnosticată.
În România, datele furnizate de Societatea Română de Cardiologie sunt la fel de îngrijorătoare. Aproximativ 46% dintre adulți suferă de hipertensiune arterială, cu un vârf de 51% în rândul bărbaților. Mai grav, boala afectează din ce în ce mai mulți adulți tineri:
· 1 din 7 români între 18–24 ani are HTA;
· 1 din 5 între 25–34 ani;
· 1 din 3 între 35–44 ani;
· iar între 45–54 ani, aproape jumătate din populație este hipertensivă.
„Hipertensiunea este definită de creșterea persistentă a presiunii în artere peste valorile de 140 mmHg (tensiunea sistolică) și/ sau 90 mmHg (tensiunea diastolică)”, a explicat dr. Partene.
Ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC 2024), „biblia” cardiologilor din Europa, confirmă pragul de 140/90 mmHg menționat de cardiologul român și includ o serie de recomandări stricte pentru screening și tratament continuu.
Când trebuie să începem măsurătorile tensiunii arteriale?
Având în vedere că hipertensiunea arterială evoluează adesea fără simptome, iar când acestea există sunt „mai degrabă nespecifice (cefalee, amețeli, tulburări vizuale, sângerări nazale)”, comunitatea medicală consideră monitorizarea periodică a tensiunii arteriale ca singura modalitate de depistare. Recomandările medicului sunt clare:
· Adulții sub 40 de ani: Screening cel puțin o dată la 3 ani.
· Persoanele peste 40 de ani: Screening cel puțin anual.
„Pentru a măsura corect acasă tensiunea arterială, este recomandat ca pacientul să folosească un dispozitiv electronic, validat clinic, cu manșetă la nivelul brațului, adecvată ca dimensiune. La fel de importantă este cunoașterea și respectarea precisă a tehnicii de măsurare: măsurătorile să se facă într-un mediu liniștit, după minimum 5 minute de repaus, în poziție șezândă, având spatele și brațul sprijinit; în ora dinaintea măsurătorilor se evită fumatul sau băuturile cofeinizate”, a precizat cardiologul.
Medicul recomandă efectuarea a 2-3 măsurători ale tensiunii arteriale, la interval de 1-2 minute, ideal dimineața, după trezire, și seara. Notarea acestor măsurători într-un jurnal pe o perioadă de minimum 3 zile, ideal 7 zile, oferă medicului o imagine mai detaliată a tensiunii arteriale și, de multe ori, mai exactă decât în cabinetul medical, ajutând medicul în alegerea unei conduite medicale optime și personalizate.”
Stilul de viață vs. medicamente
Majoritatea pacienților hipertensivi prezintă hipertensiune esențială sau primară a cărei cauză exactă nu se cunoaște. Medicii incriminează interacțiuni complexe între factori genetici/ ereditari, de mediu, comportamentali precum: excesul de sare din dietă, abuzul de alcool, sedentarismul, obezitatea, stresul cronic), rețele hormonale și multiple sisteme de organe (renal, sistem nervos central, cardiovascular).
„Se estimează că aproximativ 10% din pacienți prezintă hipertensiune secundară, cu o cauză identificabilă, de exemplu: afecțiuni renale, endocrinologice, sindromul de apnee obstructivă în somn, coarctația de aortă”, a subliniat dr. Partene.
Deși mulți speră să normalizeze tensiunea fără tratament medicamentos, acest lucru este posibil doar în cazuri selecționate: pacienți tineri, cu forme ușoare, necomplicate de hipertensiune arterială esențială, care adoptă o dieta mediteraneeana pe termen lung, fac sport regulat 150 min/săptămână și gestionează optim stresul.
„Există situații destul de puține în care pacienții reușesc să-și normalizeze tensiunea arterială pentru perioade variabile de timp, fie că au fost sau nu sub tratament medicamentos pentru hipertensiune”, a mărturisit cardiologul, care a subliniat un aspect esențial: „Chiar și acest profil de pacient necesită monitorizare de specialitate pentru a surprinde momentul când devine necesar tratamentul medicamentos”.
Cazul care demonstrează importanța cardiologului în evaluarea amănunțită și conduita terapeutică adecvată a hipertensiunii arteriale
Dr. Partene a povestit despre o pacientă de-ale sale, în vârstă de 32 de ani, a cărei tensiune arterială rămânea ridicată în ciuda tratamentului și a stilului de viață sănătos. Evaluarea cardiologică și endocrinologică detaliată a scos la iveală o cauză rară: o tumoră benignă de glandă suprarenală. După eliminarea chirurgicală a tumorii, tensiunea s-a normalizat fără medicamente.
„Deși pacienta a fost sub tratament pe care l-a respectat și a urmat un stil de viață sănătos, surprinzător, valorile tensiunii arteriale s-au menținut ridicate. După ce s-a depistat o tumoră benignă a glandei suprarenale, producătoare de aldosteron, un hormon care în exces determină creșterea tensiunii arteriale, femeia a suferit o intervenție chirurgicală laparoscopică de îndepărtare a tumorii. Evoluția ulterioară a fost bună, cu normalizarea rapidă a tensiunii arteriale, fără a mai necesita tratament medicamentos,” a spus medicul.
Capcana întreruperii tratamentului: dependență sau necesitate?
Una dintre cele mai mari temeri ale pacienților este că medicamentele „dau dependență”. Dr. Partene demontează acest mit, explicând că tratamentul trebuie continuat zilnic, chiar dacă valorile s-au normalizat. „Oprirea medicației conduce la creșterea tensiunii la valorile dinaintea tratamentului, uneori bruscă și severă, putând provoca un accident vascular cerebral sau infarct”, a explicat medicul.
De ce renunță pacienții? Dr. Gabriela Partene a enumerat rând pe rând obstacolele. „Motivele pentru care pacienții opresc tratamentul pentru hipertensiune la un moment dat sunt diverse: de la subestimarea bolii și a complicațiilor ei, cauzată de o informare sau înțelegere inadecvată, mai ales în absența simptomelor, continuând cu temerile în privința eventualelor efecte adverse listate în prospectele medicamentelor, dar care, în practica medicală zilnică, se dovedesc în general a fi rare și ușoare. Alteori, pacientul poate opri sau chiar refuza tratamentul având convingerea eronată că acesta „dă dependență”.
Soluția? O comunicare de calitate medic-pacient și scheme terapeutice cât mai simple. „Îmi doresc ca toți pacienții să înțeleagă importanța evaluării si monitorizării bolii și riscului cardiovascular la medicul specialist. De asemenea, să respecte tratamentul recomandat întrucât, neglijată, hipertensiunea arterială evoluează indubitabil spre complicații majore cu impact negativ asupra vieții pacientului, dar și a familiei”, este concluzia dr. Gabriela Partene.
Surse:
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01330-1/fulltext
Se încarcă comentariile...
