Alina Mungiu-Pippidi: De ce nu iau românii testul PISA

Publicat:
Ultima actualizare:

Copiii estonieni sunt în topul Europei la citit, ştiinţe şi matematică, deşi vin dintr-o ţară sovietică. Copiii români şi bulgari sunt la coada Europei, cu ciprioţii, au aproape jumătate analfabeţi funcţionali (ştiu literele, dar nu şi sensul), nu le e clar că Pământul se învârte în jurul soarelui şi dacă zice Denise la TV că ţara s-a prăbuşit economic în ultimii doi ani.

Puţini remarcă faptul că vânzările de Black Friday de anul ăsta au atins un maxim istoric, la fel precum comenzile la agenţiile de turism. Vinovaţii de serviciu sunt profesorii, dar mai ales miniştrii Educaţiei, cu mandat de vreo şapte luni în medie în ultimii douăzeci de ani. Supărarea e mare, că românul are ifose, vrea şi cu ”Muie PSD”, şi cu premiul Nobel pentru literatură, iar dacă s-ar putea să ia Nobelul pentru literatură pentru ”Muie PSD” chiar şi mai bine. Şi soluţiile sunt pe măsură, ne uităm după vrenul să-l băgăm la pârnaie, deşi în curând va trebui să dăm drumul tuturor de acolo dacă nu upgradăm închisorile la nivel de hostel – aşa vrea CEDO de vreo câţiva ani, dar noi ne astupăm urechile.

Cine se uită pe clasament, cel pe ţări şi cel pe judeţe, vede repede altceva:

  • Performanţa în educaţie are rădăcini istorice adânci. Estonia avea 90 la sută oameni alfabetizaţi la anul 1900 (pastorii îi învăţaseră ca să citească Biblia). România. Bulgaria, Grecia şi Cipru, cam pe dos. Nu e de mirare, deci, cam pe unde se află fiecare.
  • România e cea mai rurală ţară din Europa. Scorurile din urban şi cele din rural par din ţări diferite. Ruralul e acela unde toaletele sunt în curte, de s-a supărat Klaus Iohannis când i-am spus că raportul despre educaţie cu asta trebuia să înceapă (ca să se răzbune, a dat recent decoraţii la n pesedişti sau securişti din domeniul educaţiei – ce să mai, un promotor al meritocraţiei). E clar că e o legătură între toaleta în curte şi performanţă. Toaleta e un simbol al dificultăţii materiale, care trage în jos performanţa şcolară şi scade şansele copilului de la ţară, indiferent de talent sau dedicaţie, să concureze cu cel de la oraş. PISA la Bucureşti e perfect compatibilă cu PISA la Berlin.

Cum istoria nu o mai putem schimba, ce rezultă de aici? Faptul că trebuie să investim în şcoala de la ţară, în toaleta ei, în profesorii ei, în computerele şi internetul lor, în autobuzele care duc copiii la şcoală, în săli de sport şi biscuiţi. Şi că programele lor trebuie să fie adecvate situaţiei ca să le permită să prindă din urmă.

În loc de asta, de 20 ani ne ocupăm de reforma programelor şi manualelor la şcolilele din urban care merg bine şi ar merge şi mai bine dacă ara avea mai multă libertate să se organizeze singure cum vor să îşi pregătească elevii pentru nişte teste finale care ar semăna cu PISA, şi nu cu nişte evaluări naţionale sau examene de bacalaureat care sunt din secolul trecut, ba chiar mai vechi. Avem miniştri noi, deja anturaţi de lobby-ul metodelor alternative, şcolilor private, etc, tot felul de lucruri bune poate, dar cu totul secundare problemei.

Sunt cele de mai sus prin programul aspiranţilor la guvernare? Le-a văzut careva? Sau nu, că ne-am jurat că eliminăm Vasluiul, Botoşaniul, Teleormanul, etc, şi că de fiecare dată când primesc vreun ban din buget e isterie la vreo două televiziuni, de parcă nu judeţele cele mai sărace ar trebui să primească cele mai mari alocaţii? PSD, aşa sub aşteptări cum a fost, a mai construit vreo câteva sute de toalete sub ultimii săi trei miniştri ai căror nume le-am uitat, dacă le-am ştiut vreodată, deşi a fost incapabil să creeze vreun fond european dedicat şcolilor rurale. Câte grupuri sanitare îşi propun să construiască liberalii, acum şi după alegerile viitoare? Înţeleg că au început prin a spune că nu le trebuie mai mulţi bani, că nu ar avea pe ce să-i cheltuiască.

Până la Nobel, ne mobilizăm să trecem odată testul PISA?

Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite