Visul trenurilor metropolitane în România. Prețurile cresc, dar proiectele din marile orașe bat pasul pe loc

Proiectele unor trenuri metropolitane ca în marile orașe din Vest au fost adoptate și de administrația din București, Cluj sau Brașov. Deși promit de mult timp aceste trenuri urbane, edilii bat pasul pe loc.

Tren urban din Germania. FOTO Shutterstock

Clujul este unul dintre primele orașe din România care a cochetat cu ideea de a avea un tren metropolitan care să facă legătura între mai multe localități din zona metropolitană și capitala Ardealului. Alături de proiectul metroului și de cel al centurii metropolitane, proiectul trenului metropolitan ar trebui să decongestioneze traficul din acest oraș extrem de aglomerat. 

După ce în ultimii ani au fost expuse mai multe variante, într-un final s-a agreat un traseu de 43 de kilometri între localitățile Nădășelu și Bonțida, via Cluj-Napoca. P

otrivit proiectului care a depășit studiile de prefezabilitate și fezabilitate, vor fi 23 de stații, cu mențiunea că două vor trebui construite de la zero. Trenul ar urma să circule la intervale de 30 de minute, la ore de vârf, conform planului de mobilitate urbană Cluj-Napoca.

Costurile s-au triplat în 5 ani

Prețul proiectului trenului metropolitan Cluj s-a triplat în câțiva ani, însă primarul Emil Boc dă asigurări că va exista finanțare. Costul total al implementării proiectului era estimat inițial la 75 de milioane de euro, însă cifrele au explodat. Anul trecut cifra a crescut la 200 de milioane de euro, iar în planul de mobilitate urbană valoarea e estimată deja la 280 de milioane de euro. Acest lucru a fost cauzat în cea mai mare măsură de explozia prețurilor din ultimii ani, dar și de faptul că una dintre liniile ferate ar trebui făcută de la zero.

„Ca să fie implementat proiectul, trebuie un nou fir de la Gara Cluj-Napoca la Apahida, altfel trenurile ar circula doar o dată la o oră și jumătate. Trenul metropolitan trebuie corelat cu culoarul de nord. Nu vrem să renunțăm nici la culoar, nici la trenul metropolitan, așa că acum avem totul pe masă și ne gândim cum să facem”, a anunțat Emil Boc.

Ulterior, la postul de radio Napoca FM, el a vorbit despre sursele de finanțare ale proiectului. Emil Boc a precizat că în acest proiect nu banii sunt problema.

„Bani există pentru trenuri metropolitane. Costul nu este exacerbat, deci nu banii sunt problema, ci chestiunea tehnică. Daca nu am avea culoarul de nord de făcut ar fi simplu, dar nu vrem să renunțăm la acest proiect”, a spus Boc.

Până acum, Primăria Cluj-Napoca a realizat studiile de prefezabilitate și de fezabilitate, dar Emil Boc susține că mai trebuie obținute o serie de avize, inclusiv de la CFR. Deocamdată nu a fost avansat un termen până la care proiectul ar trebui implementat.

Licitație anulată de trei ori la Brașov

Nici la Brașov sau la București lucrurile nu au evoluat mai mult. Recent, la Brașov a fost anulată o licitație pentru studiile de fezabilitate în absența oricărei oferte. De fapt, licitația a fost anulată pentru a treia oară. Potrivit Clubferoviar.ro, finanțarea proiectului, cu o valoare limită de 12,89 milioane de lei, ar urma să se facă din POIM Programul Operațional Infrastructură Mare.

Există și aici o problemă serioasă: termenul până la care se consideră eligibile cheltuielile făcute în cadrul acestuia este 31 decembrie 2023, astfel că apare și presiunea timpului. Proiectul este unul amplu și extrem de ambițios și propune nu mai puțin de nouă trasee, inclusiv o linie spre Aeroportul Brașov – Ghimbav, o linie spre Castelul Bran și realizarea unui inel feroviar al municipiului Brașov. Cum această licitație bate pasul pe loc, nici la Brașov nu a fost avansat un termen ferm până la care proiectul ar trebui implementat.

Tren metropolitan și la București. Deocamdată, pe hârtie

Alături de Cluj, cel mai aglomerat oraș din România, capitala București, reprezintă coşmarul oricărui şofer. În 2020, Bucureștiul era considerat a patra cea mai aglomerată metropolă europeană, potrivit TomTom Traffic Index, raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.

Și tot din 2020, primarul Nicușor Dan a apelat la expertiza unor specialiști în domeniu. Printre aceștia s-a numărat și expertul american cu origini române, Michael Horodniceanu. Cunoscut în SUA după ce s-a ocupat ani la rând de traficul şi de transportul public din New York, Horodniceanu a explicat pe scurt, pentru „Adevărul”, de unde ar trebui pornit.

„În București, reţeaua de căi ferate care există, sunt, dacă nu mă înşel, trei gări care se pot realinia şi se pot crea mai multe legături cu diferitele regiuni pentru a putea merge mai uşor. Deci ar trebui pus la punct un sistem de tren urban, care să traverseze anumite zone şi să facă legătura şi cu suburbiile. Înţeleg că acelaşi lucru îl va face şi Clujul, iar Bucureştiul are la fel de multă nevoie de asta. Dincolo de asta, acest lucru va crea o dezvoltare economică”, spunea Horodniceanu.

Numai că nici la București nu s-a depășit stadiul eternelor discuții. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București Ilfov a finalizat la finele anului trecut abia studiul de prefezabilitate pentru trenul metropolitan.

Proiectul trenului metropolitan București – Ilfov vizează 20 de rute feroviare: Gara de Nord (GN) – Aeroport T1, GN – Scroviștea, GN – Gara (G) Vest, GN – Băneasa – G Obor, G Obor – Băneasa – G Vest, Titan Sud – Tânganu, GN – Pantelimon, GN – Băneasa – Islaz, G Obor – Pantelimon – Islaz, GN – Săbăreni, GN – Domneștii de Sus, GN – Căciulați, GN – Greci, GN – G Vest – Progresul, G Obor – Băneasa – Aeroport T1, GN – Snagov Plaja, G Obor – Tunari – Aeroport T1, GN – Balotești – Aeroport T2, Orbital Mare (Centura), Orbital Mic (inel median).

Costuri de un miliard de euro și subvenții anuale de sute de milioane de lei

În total, costurile se apropie de un miliard de euro. Potrivit proiectului, investiția va fi de circa 960 de milioane de euro, iar toți banii ar urma să vină din fonduri europene, la fel ca la Cluj și la Brașov. În ce privește proiectul bucureștean, din cele 960 de milioane de euro, 614 milioane reprezintă achiziția de trenuri noi, moderne, iar restul sumei ar trebui investită în lucrări de infrastructură.

Odată realizat proiectul, trenul metropolitan bucureștean ar necesita subvenții serioase din partea Ministerului Transporturilor. Potrivit studiilor, ar fi nevoie de o compensare de 381.624.560 lei pe an. Estimările arată că, după finalizarea studiilor de feazabilitate, la finele acestui an sau la începutul lui 2024 s-ar putea deja opera pe patru trasee, în cadrul unei prime etape. Este vorba despre traseele GN – Gara (G) Vest, GN – Băneasa – G Obor, G Obor – Băneasa – G Vest, GN – Scroviștea. Treptat, ar trebui implementat întreg proiectul, însă termenul depinde de desfășurarea licitațiilor și de obținerea avizelor din partea CFR.