EXCLUSIV Românul care a salvat traficul din New York: soluţii pentru aglomeraţia din Bucureşti
0Expertul care s-a ocupat de traficul şi de transportul public din New York, reuşind să reducă aglomeraţia de acolo, va da o mână de ajutor pentru descongestionarea Bucureştiului. Românul Michael Horodniceanu a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” ce ar fi de făcut pentru asta.
Ambuteiajele de pe străzile marilor oraşe ale României reprezintă coşmarul oricărui şofer, iar autorităţile nu au reuşit până acum să rezolve această problemă.
Coşmarul oricărui şofer, Bucureştiul a ajuns în 2020 a patra cea mai aglomerată metropolă europeană, potrivit TomTom Traffic Index, raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.
În disperare de cauză, pentru a rezolva aceste probleme, noul primar al Capitalei a apelat la expertul american cu origini române, Michael Horodniceanu. Cunoscut în SUA după ce s-a ocupat ani la rând de traficul şi de transportul public din New York, Horodniceanu este gata să facă acelaşi lucru şi în Bucureşti.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul”, Michael Horodniceanu a explicat de unde ar trebui să se pornească şi care sunt principalele direcţii în care trebuie acţionat pentru a rezolva problemele de trafic cu care se confruntă Capitala.
Adevărul: Noul primar al Bucureştiului, Nicuşor Dan, anunţa încă de anul trecut că v-aţi dat acordul să-l ajutaţi să rezolve problemele ce ţin de traficul şi de transportul în comun al Capitalei. Ce v-a determinat să acceptaţi?
Michael Horodniceanu: Eu sunt născut şi crescut în Bucureşti, aşa că atunci când mi-a fost cerut ajutorul, am acceptat imediat. Voi ajuta pro bono, vreau să fac şi eu ceva pentru acest oraş, pentru locul în care m-am născut.
În SUA sunteţi o personalitate, însă în România sunteţi mai puţin cunoscut, poate şi pentru că aţi plecat de mult din ţară. Când aţi părăsit ţara şi care a fost ulterior traseul profesional?
În 1961, am plecat din România, prin Italia. De la Napoli, am plecat cu un autobuz la Roma, la Fiumicino, şi pe 28 mai 1961 am aterizat în Tel Aviv. De acolo, am plecat în Haifa unde erau majoritatea rudelor noastre. În România, în Bucureşti, am terminat clasa a X-a la Caragiale. Aş mai fi avut un an să iau Bacalaureatul în Bucureşti. Clar că nu am făcut asta şi am ajuns în Israel, unde a trebuit să mă adaptez la două limbi noi: ebraică şi engleză. Nu ştiam deloc niciuna.
Dar nu aţi rămas în Israel, ci aţi ales America.
Aşa este. Ajuns în America, în 1970, am făcut un master în management la Universitatea Columbia, apoi unul la New York School of Engineering.
Fiind acolo mi-am dat seama că pot începe un business, am început să dau consultanţă. În mai 1978 şi am fost numit profesor asistent la Universitate, în acelaşi loc în care azi m-am reîntors ca profesor după 38 de ani. Atunci am publicat o carte, am făcut tot felul de lucrări şi am început, cu colegi de la universitate să înjghebăm un business, care se numea Urbi Trans.
„Revoluţia” din New York
Şi cum aţi ajuns să vă ocupaţi de traficul şi de transportul public din New York?
În 1986, mi s-a propus postul de director al departamentului de trafic la Metropolitan Transportation Authority, New York, compania care se ocupă de tot ceea ce înseamnă trafic acolo. Patru ani am lucrat acolo la primărie şi a fost una dintre experienţele mele cele mai importante. Faptul că am îmbunătăţit traficul şi transportul în New York e o parte, dar altă parte importantă din punct de vedere profesional pentru mine este faptul că am cunoscut toţi politicienii şi toţi tehnocraţii care erau la timpul respectiv.
Ulterior, începând cu 2007, am fost numit preşedintele Metropolitan Transportation Authority Capital Construction. Era o companie în acest MTA care se ocupă de construcţiile mari. Adică linii noi de metrou, complexe noi şi aşa mai departe. Nouă ani am fost preşedintele acestei companii şi m-am ocupat de construcţii şi linii noi de metrou. Apoi, am revenit la universitate, acolo unde sunt şi acum.
Iar începând din acest an, vă veţi ocupa şi de problemele Bucureştiului.
Propunerea din Bucureşti a fost interesantă pentru mine pentru că îmi da posibilitatea să fac ceva în oraşul în care m-am născut, în oraşul copilăriei mele. Ceea ce am de oferit în Bucureşti este pro bono, nu primesc din asta absolut nimic. Singurul lucru este când voi călători, primarul a decis să îmi plătească cheltuielile.
Ce e de făcut cu Bucureştiul
Şi ce măsuri ar urma să fie luate pentru fluidizarea traficului, la ce ar trebui să ne aşteptăm?
În Bucureşti, trebuie făcute schimbări care ţin mai mult de zona administrativă, managerială, operaţională. Tehnologia care trebuie implementată şi care trebuie aplicată mai intens este legată de semaforizare, de managementul de trafic care trebuie să fie sub un control computerizat, trebuie refăcut.
Suntem în secolul 21 şi sunt multe lucruri care dacă vor fi înfiinţate vor reuşi să creeze o condiţie mai bună a traficului. La ora actuală, nu sunt locuri de parcare nicăieri, foarte multe maşini încearcă să vină în centrul oraşului. Ele trebuie capturate în park&ride în afara Bucureştiului, unde oamenii să poată să parcheze şi de acolo să poată să se folosească de transportul public.
Există şi lucruri încurajatoare, de unde ar putea începe marea schimbare?
Un lucru excelent e că Bucureştiul mai are încă şi - e foarte important - sistemul de tramvaie care trebuie îmbunătăţit pentru a putea să creeze un transport mai bun. Metroul din Bucureşti este bun, trebuie extins.
Reţeaua de căi ferate care există, sunt, dacă nu mă înşel, trei gări care se pot realinia şi se pot crea mai multe legături cu diferitele regiuni pentru a putea merge mai uşor. Deci ar trebui pus la punct un sistem de tren urban, care să traverseze anumite zone şi să facă legătura şi cu suburbiile. Înţeleg că acelaşi lucru îl va face şi Clujul, iar Bucureştiul are la fel de multă nevoie de asta. Dincolo de asta, acest lucru va crea o dezvoltare economică.
Şi care ar fi pe viitor rolul autobuzelor?
Autobuzele pot folosi linii speciale, li se spune counter flow. Dacă vă uitaţi la traficul din Bucureşti, întotdeauna apar ambuteiaje într-o direcţie, iar cealaltă este liberă. Deci se poate alterna traficul, se poate da posibilitatea de a călători în mod invers pentru anumite linii, în special pentru transport public.
Faptul că nu există locuri de parcare în Bucureşti, toată lumea parchează pe trotuare, care este o nenorocire totală din punct de vedere urban, poate fi rezolvată prin ceea ce se cheamă parteneriat public-privat, prin care societăţi private pot construi şi pot operaţionaliza aceste lucruri şi să îşi recupereze investiţia.
Când ar urma să fie demarată „reforma”?
Trebuie să discutăm şi toate aceste idei trebuie aprobate de domnul Nicuşor Dan. El este cel care va trebui să spună da sau nu la anumite lucruri. Discuţia pe care am avut-o cu el dă un optimism că şi el vede unele lucruri care pot fi rezolvate. Banii sunt importanţi, dar mai important decât banii este modul de administrare. Această operaţie care este foarte importantă.
„Tehnologia care trebuie implementată şi care trebuie aplicată mai intens este legată de semaforizare, de managementul de trafic care trebuie să fie sub un control computerizat, trebuie refăcut” – Michael Horodniceanu
Vă mai recomandăm să citiţi:
Povestea de Hollywood a unui român: de la primul dolar la CEO în Silicon Valley