Apel pentru economie locală: România trebuie să construiască branduri, nu doar să producă pentru alții
0România are multă energie antreprenorială, dar prea puțin capital consolidat. Iar pentru a deveni un actor regional, trebuie să treacă de la o economie bazată pe costuri mici la una bazată pe competență, tehnologie și valoare adăugată, spune secretarul de stat în Ministerul Economiei, Viorel Băltărețu, în cadrul conferinței „Capitalul autohton al României”, organizată marți de Curs de Guvernare.

„Prin experiența mea de antreprenor cu 25 de ani, știu foarte bine cum este privit statul de acolo de jos, de la cei care până la urmă produc valoare și cred că, din poziția mea, voi reuși să schimb modul în care statul interacționează și e partener cu mediul privat și, până la urmă, cu ramurile industriale”, a spus Viorel Băltărețu, subliniind că rolul statului trebuie să fie acela de partener, nu de obstacol în calea dezvoltării economice.
El a afirmat că România are o economie în care ponderea capitalului autohton este încă insuficientă: „Avem multă energie antreprenorială, dar prea puțin capital consolidat. Avem companii inovatoare, dar puține cu forța financiară de a concura în regiune, pentru că vorbim de internaționalizare. Și asta nu este o critică, este pur și simplu un diagnostic lucid. Este un semnal că mai avem de lucru.”
Secretarul de stat a subliniat că o economie matură are nevoie de un capital românesc mai solid, mai vizibil și mai internaționalizat, iar obiectivul României trebuie să fie trecerea de la statutul de piață ieftină la statutul de platformă industrială competitivă.
„Capitalul străin, trebuie să recunoaștem și treaba asta, a avut un rol decisiv în modernizarea economiei românești. A adus investiții, know-how, acces la piețe globale. Dar pentru ca România să devină un actor regional, nu e suficient să găzduim doar fabrici. Trebuie să creăm și brand-uri românești. Să generăm proprietate intelectuală locală și valoare adăugată produsă aici”, a adăugat el.
Viorel Băltărețu a precizat că nu e vorba de o competiție între capitalul românesc și cel străin, ci de „o nevoie de complementaritate”, în care statul are rolul de a asigura condiții egale și predictibilitate fiscală.
„Europa se repoziționează spre Est. România are o fereastră de oportunitate”
Oficialul a explicat că actualul context geopolitic și economic creează o șansă unică pentru România: „Știm foarte bine că Europa trece printr-un val de reindustrializare și repoziționare spre Est, prin reconstrucția Ucrainei. Noile lanțuri valorice creează o fereastră de oportunitate pentru România. Putem deveni platforma de producție sigură și predictibilă a regiunii și un pol de stabilitate și inovație industrială. Dar pentru asta ar trebui să schimbăm paradigma. De la o economie bazată pe costuri mici, la o economie bazată pe competență, tehnologie și valoare adăugată”, a declarat acesta.
În acest sens, Viorel Băltărețu a arătat că Ministerul Economiei, prin direcțiile de politică industrială și comercială, lucrează la politici publice menite să susțină industriile strategice, să conecteze firmele românești la lanțurile valorice europene și să asigure acces la finanțare pentru investiții productive și inovative.
„Tranziția verde și digitală nu trebuie să fie un cost, ci o oportunitate”
Secretarul de stat a vorbit și despre transformările prin care trece industria românească: „Tranziția verde înseamnă eficiență energetică, decarbonizare, tehnologii curate, iar tranziția digitală înseamnă automatizare, înseamnă AI și, până la urmă, productivitate crescută. Acest proces de transformare ar trebui să nu fie un cost, ci o oportunitate, dacă știm să le gestionăm împreună cu mediul privat.”
El a făcut apel la o abordare pragmatică a raportărilor privind sustenabilitatea, considerate adesea împovărătoare de antreprenori: „Problema raportărilor ar trebui privită nu ca pe o sursă de date, ci ca pe o oportunitate pe care le-o dăm antreprenorilor să-și vadă problemele, să vadă ce au de corectat și, în felul ăsta, să-și crească competitivitatea.”
Vulnerabilitățile economiei
Viorel Băltărețu a avertizat că România trebuie să își recunoască vulnerabilitățile structurale pentru a putea construi politici coerente. Printre acestea, a enumerat lipsa forței de muncă calificate, decalajul tehnologic, accesul dificil la finanțare și birocrația excesivă.
„Avem companii care vor să crească, dar nu prea găsesc oameni. Deficitul de competență tehnică și digitală devine o frână reală pentru economia românească. Statul are un rol clar: să sprijine școlile duale, formarea profesională continuă și programele de recalificare adaptate noilor meserii”, a adăugat acesta.
În opinia sa, războiul din regiune și presiunile economice ne arată că dependențele de lanțurile lungi sunt un risc. „Dar pot fi și o șansă. România poate deveni o platformă sigură de producție pentru Europa, un hub pentru investiții industriale care să asigure lanțuri de aprovizionare stabile”, a completat Băltărețu.
El a mai precizat și că, în prezent, ministerul lucrează la scheme de garantare și instrumente de capital de risc care să finanțeze creșterea, nu doar supraviețuirea, și că România trebuie să treacă „de la grant la parteneriat financiar, de la sprijin punctual la capital inteligent”.
„Prea multe reguli, prea multe proceduri, prea puțină stabilitate. Mediul privat are nevoie de reguli clare, stabile și transparente. Statul modern nu se definește prin ordine și avize, ci prin încredere și parteneriat.”
„Made by Romania”: promisiune, nu etichetă
Viorel Băltărețu a vorbit și despre importanța programelor europene, precum IPCEI (Important Projects of Common European Interest) în microelectronică, unde România a reușit să se alăture unui proiect de interes comun, atrăgând investiții cu valoare adăugată mare și formând competențe locale.
„Un exemplu este programul IPCEI, în microelectronică. Din păcate, România nu a accesat din cele 17 programe, decât unul singur. Ne bucurăm că l-am accesat și pe acesta. La Ministerul Economiei ne uităm cu atenție și, împreună cu cei de la Ministerul Fondurilor Europene, să vedem dacă mai putem prinde niște trenuri din urmă și a accesa și celelalte programe de interes comun european.”
El a explicat că astfel de investiții aduc tehnologii de vârf și formează competență românească:
„Investițiile atrase aduc tehnologii de vârf și formează competență românească. Cercetători, ingineri, furnizori locali. Acesta este modelul corect: investiții care lasă în urmă valoare românească. (...) Internaționalizarea nu înseamnă doar export, ci prezență, parteneriat și brand românesc. Made by Romania nu este o etichetă, este o promisiune. Este o economie bazată pe competență, inovație și proprietate intelectuală locală”, a mărturisit el.
Capitalul românesc nu trebuie doar să participe la lanțurile valorice, ci să le conducă, conform spuselor sale. „România are momentul, resursele și oamenii pentru a deveni o forță industrială regională. Dar succesul va veni doar prin coerență, curaj și colaborare. Valoarea adăugată nu se creează prin protecție, ci prin parteneriat. Nu prin izolare, ci prin colaborare. Nu prin decizii impuse, ci prin consultare și predictibilitate. Asta înseamnă un stat partener, nu o frână. Aceasta este misiunea noastră comună: să transformăm potențialul capitalului românesc într-o forță economică reală, recunoscută în regiune și în Europa”, a conchis Viorel Băltărețu.