Troika, în inspecţie la Atena: cum vrea Grecia să convingă zona euro că merită ajutorul financiar
0
Guvernul ales recent în Grecia caută să obţină miliarde de euro prin reduceri bugetare suplimentare şi este pregătit să anunţe primii paşi spre modernizarea sectorului public, înainte de întoarcerea inspectorilor internaţionali în Atena în această săptămână.
Vizita inspectorilor de la Comisia Europeană (CE), de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de la Banca Centrală Europeană (BCE), ce va avea loc marţi, va determina începerea primei evaluări oficiale cu privire la întârzierile Greciei, de când alegerile de pe 17 iunie au adus în faţă trei modalităţi de guvernare propuse de coaliţie, informează publicaţia „The Wall Steet Journal (WSJ)“.
După ce alegerile din mai şi iunie au aruncat la gunoi reparaţiile capitale de până atunci ale Greciei, coaliţia formată din partidul conservator Noua Democraţie, de socialiştii din Pasok şi de partidele democratice mici, de stânga, înfruntă dificila sarcină de a-i convinge pe liderii sceptici că implementarea acestor probleme este o măsură tratată cu seriozitate.
Grecia se confruntă cu un termen limită în septembrie mult mai important, când creditorii internaţionali au promis că vor face următoarea plată de ajutor, pe care au amânat-o în iunie din cauza alegerilor.
FMI a menţionat la începutul acestui an nişte plângeri cu privire la situaţia mult prea dependentă a ţării faţă de Europa, ceea ce nu aduce niciun ajutor Greciei. Aşadar fondurile adiţionale ar trebui să vină de la Germania şi de la alţi creditori europeni.
Pieţele asiatice au fost stabilite luni la reînnoirea preocupărilor cu privire la problemele legate de datoriile Europei.
Guvernul grec ar trebui să anunţe în această săptămână fuziunea şi închiderea a 20 de agenţii de stat. S-au identificat două treimi din reducerile bugetare, în valoare de aproximativ 11, 5 miliarde de euro, pe care Grecia trebuie să le facă în următorii doi an, pentru a îndeplini condiţiile de ultimă oră, ca să primească împrumutul de 173 de miliarde de euro.
„Continuăm cu fuziunile din sectorul public şi vom identifica toate mijloacele pentru a efectua reducerile cerute. În unele cazuri măsurile echivalente propuse valorează de două ori mai mult decât ceea ce inspectorii cer”, declară un oficial grec, citat de WSJ.
Este îndoielnic că delegaţia aşteptată mâine la Atena va fi convinsă, după ce o lista de peste 200 de întârzieri capitale nu a fost soluţionată.
Delegaţia a dat de înţeles că va solicita tăieri de personal peste cele pe care guvernul le-a propus pentru anii 2013 şi 2014, pentru a acoperi un deficit bugetar de două miliarde de euro din acest an. De asemenea, cele trei suprastructuri cunoscute drept Troika au luat în vedere promisiunea coaliţiei guvernului de a evita orice disponibilizări din sectorul public prin transferul angajaţilor la agenţiile de stat programate pentru închidere.
În cadrul acestui program, Grecia s-a angajat să demită aproximativ 15.000 de funcţionari publici până la sfârşitul acestui an. Promisiunile anterioare ale Greciei de a închide organele de stat nefolositoare au înşelat aşteptările delagaţiei. Până în prezent, Grecia a reuşit să închidă doar 12 agenţii publice din cele 120 propuse.
Marea provocare a Greciei va apărea în săptămâna ce va urma plecării delegaţiei comune a CE, FMI Şi BCE. După recesiunea de cinci ani care încă afectează Grecia, este de aşteptat ca prim-ministrul Antonis Samaras să-şi îndrepte atenţia în timpul vizitelor din Bruxelles, din Berlin şi din Paris către alte ţări europene care să sprijine bugetul deficitar.
„Următorul pas este să negociem corect cu delegaţia. La sfârşitul lui august, prim-ministrul va merge să viziteze alţi lideri europeni ca să fie sigur că toţi au înţeles că s-a schimbat ceva în Grecia, că psihologia întregii naţiuni s-a schimbat”, a declarat un oficial elen citat de WSJ.
Orice extindere a obiectivelor deficitare din Grecia i-ar putea costa pe contribuabilii din Europa încă 30-50 miliarde de euro, până în 2016.
Într-un interviu publicat duminică, ministrul german al Economiei, Philipp Rösler, a declarat: „Sunt sceptic cu privire la reuşita Greciei de a-şi îndeplini angajamentele, iar dacă administraţia elenă va eşua, Atena nu va mai primi nicun ajutor”.