Transportator maghiar de gaze: România nu poate consuma toate gazele din Marea Neagră. Ce faceţi cu ele? Le ardeţi?

Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ a spus miercuri că România nu are ce face cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria.

" România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze. (...) România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze). Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?", a spus acesta.

Terhes a criticat şi întârzierea cu care Parlamentul din România dezbate legislaţia din domeniul operaţiunilor petroliere offshore.

Pe de altă parte, oficialul maghiar a explica şi de ce a fost oprit proiectul BRUA în Ungaria, subliniind că există deja infrastructură spre Vest.

În opinia lui Terhes, extinderea viitoarei conducte BRUA din Ungaria spre Austria nu este fezabilă şi că, prin interconexiunile pe care ei le au cu celelalte ţări, gazele româneşti vor ajunge pe mai multe pieţe europene.

“Transgaz şi FGSZ dezvoltă coridorul BRUA pentru a transporta gaze naturale din Marea Neagră, dar şi din producţia internă românească către pieţele din Europa Centrală şi de Est. Conducta de interconectare româno-maghiară este gata şi permite transportul unui volum anual de 1,75 miliarde metri cubi de gaz începând cu anul 2019. Din 2022, va reprezenta o poartă de acces către pieţele din ECE pentru noi cantităţi de gaze naturale, care nu provin din Rusia, cu un volum total de 4,4 miliarde metri cubi pe an. Proiectul permite transportarea producţiei din Marea Neagră către Slovacia şi indirect către Austria (prin intermediul proiectului HUSKAT-Ungaria Slovacia Austria). Deschide astfel pieţele poloneză, baltică şi finlandeză pentru gazele româneşti, însă transportul va fi disponibil şi către Ucraina, Serbia sau Croaţia. Contribuie astfel la diversificarea surselor şi rutelor pe pieţele din ECE prin utilizarea infrastructurii existente şi dezvoltarea de infrastructură nouă numai acolo unde aceasta lipseşte”, a spus Terhes.

Iniţial, gazoductul BRUA trebuia să ajungă până în Austria, dar oficialii maghiari au decis anul trecut să nu mai construiască partea dintre Ungaria şi Austria.

Voi construiţi cu bani europeni. Noi cheltuim banii noştri

Oficialul FGSZ a spus şi că cei care vor vinde gazul românesc vor avea chiar de câştigat de pe urma deciziei de a opri BRUA în Ungaria. “Cea mai mare parte a conductei BRUA trece prin România, o construiţi în mare parte cu bani europeni.  Noi ar trebui să construim cei 300 km din banii nostri, deci ar trebui ca, ulterior să recuperăm aceşti bani, prin tarife, de la Exxon Mobil sau de la alte companii din upstream.  Folosind infrastructura existentă, gazele pot ajunge în Slovacia, Austria, şi apoi Germania şi unde îşi găsesc cumparator fără acest cost de un miliard de dolari. Vor fi mai atractive”, a spus Tehres.

Ungaria a rezervat capacităţile de transport prin BRUA până în 2037

În urmă cu aproape două săptămâni, ministrul pentru Afaceri Externe şi Comerţ de la Budapesta, Péter Szijjártó, afirma că gazele naturale extrase din Marea Neagră ar putea asigura din 2022 jumătate din necesarul de consum al Ungariei, care este în prezent circa 10 miliarde de metri cubi pe an.

Péter Szijjártó a amintit de faptul că ExxonMobil a concesionat perimetre petroliere în Marea Neagră şi astfel ar putea oferi posibilitatea Ungariei de a achiziţiona gaze din România. Ministrul ungar de externe a mai amintit şi de faptul că două companii maghiare au rezervat capacităţile de transport al gazelor  prin BRUA până în 2037.

Este vorba despre faza a doua a proiectului companiei de stat Transgaz, de construire a conductei internaţionale BRUA, care prevede creşterea capacităţii de transport de gaze către Ungaria la 4,4 miliarde de metri cubi pe an, transmite profit.ro. Capacitatea de transport a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037, a precizat Szijjártó. În prezent, circa 85% din consumul de gaze al Ungariei este asigurat prin importuri, în special de la gigantul rus Gazprom. Acesta a mai spus că, în urma semnării parteneriatului strategic cu ExxonMobil, care prevede intensificarea cooperării între cele două părţi, compania americană va juca un rol important în viitoarea dezvoltare a Ungariei nu doar prin angajarea unui număr mare de cetăţeni maghiari cu pregătire superioară, ci şi prin întărirea securităţii aprovizionării cu energiei a ţării, ca urmare a activităţilor din industria gazelor.