Topul ţărilor poluante din UE. Pe ce loc se situează România

0
0
poluare industriala

Un raport al Parlamentului European privind emisiile cu efect de ser─â plaseaz─â Rom├ónia pe locul 10 ├«n topul statelor membre, raportat la cantitatea de noxe emis─â ├«n atmosfer─â. Documentul nu ┼úine ├«ns─â cont nici de gradul de industrializare a statului monitorizat ┼či nici de popula┼úie.

Potrivit datelor Parlamentului European, pe primul loc ├«n UE cu cele mai multe noxe emise ├«n anul 2015 se afl─â Germania cu 901.931 kilotone de CO2, urmat─â de Regatul Unit cu 503.499 kilotone de CO2 ┼či Fran┼úa cu 457.128 kilotone de CO2, Rom├ónia fiind plasat─â pe locul 10, cu 116.426 kilotone de CO2.

grafice poluare

Pe ultimele locuri se afl─â Cipru cu 8,430 kilotone de CO2 ┼či Malta cu 2.226 kilotone de CO2.

Situaţia se schimbă însă radical, dacă noxele emise sunt raportate la numărul de locuitori.

Germania, pe locul 7

Potrivit calculelor ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ, Luxemburg, ┼úar─â cu numai 537.853 de locuitori, se situeaz─â pe primul loc cu cea mai mare poluare pe cap de locuitor -┬á 19,12 tone de CO2.

Top 5 este completat de Cipru, cu 15,67 de tone de CO2, Estonia cu 13,94, Irlanda cu 13,05 ┼či Republica Ceh─â cu 12,18.

Germania, stat cu o economie puternic─â ┼či o industrie foarte dezvoltat─â, s-ar situa abia pe locul ┼čapte cu doar 11,21 one de CO2 pe cap de locuitor, ├«n timp ce Rom├ónia se afl─â pe locul 24 cu doar 5,78 tone de CO2 pe cap de locuitor ÔÇô cifr─â care subliniaz─â slaba dezvoltare a industriei Rom├óniei.

Astfel, top 5 al celor mai nepoluante state este Malta ÔÇô 4,92 tone de CO2 pe cap de locuitor, urmat─â de Letonia cu 5,09, Croa┼úia cu 5,45, Suedia cu 5,6 ┼či Rom├ónia cu 5,78 tone de CO2 pe cap de locuitor.

grafice poluare

Spre compara┼úie, Olanda, a c─ârei popula┼úie este cu circa 4 milioane de cet─â┼úeni mai mic─â dec├ót a Rom├óniei, se afl─â pe locul 6 ├«n topul f─âcut de ÔÇťAdev─ârulÔÇŁ cu 11,62 tone de CO2 pe cap de locuitor, ├«n timp ce Polonia, cu o popula┼úie de peste 38 milioane de cet─â┼úeni, se plaseaz─â pe locul 10, cu peste 10 tone de CO2 pe cap de locuitor.

PE: Activităţile umane din ultimii 50 de ani au încălzit planeta

Conform celui de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimb─ârile climatice (IPCC), este extrem de probabil ca activit─â┼úile umane din ultimii 50 de ani s─â fi ├«nc─âlzit planeta. Aceste activit─â┼úi includ, de exemplu, arderea c─ârbunelui, a petrolului ┼či a gazului, defri┼č─ârile ┼či agricultura.

Potrivit raportului, ÔÇťenergia este responsabil─â pentru 78% dintre emisiile de gaze cu efect de ser─â din UE28 ├«n 2015, iar transportul reprezint─â aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de ser─â din agricultur─â contribuie cu 10,1%, procesele industriale ┼či utilizarea produselor cu 8,7%, iar gestionarea de┼čeurilor cu 3,7%ÔÇŁ.

UE este al treilea cel mai mare emi┼ú─âtor, dup─â China ┼či Statele Unite, ┼či este urmat─â de India ┼či Brazilia.

Gazele cu efect de ser─â r─âm├ón ├«n atmosfer─â pe perioade cuprinse ├«ntre c├ó┼úiva ani ┼či c├óteva mii de ani. Astfel, acestea au un impact la nivel mondial, indiferent de locul ├«n care au fost emise.

Ce sunt gazele cu efect de ser─â

Gazele cu efect de ser─â ac┼úioneaz─â precum un geam ├«ntr-o ser─â: absoarbe energia ┼či c─âldura soarelui care sunt radiate de pe suprafa┼úa P─âm├óntului, le capteaz─â ├«n atmosfer─â ┼či ├«mpiedic─â sc─âparea acestora ├«n spa┼úiu. Acest proces este principala cauz─â a efectului de ser─â care men┼úine temperatura P─âm├óntului mai ridicat─â dec├ót ar fi altfel, permi┼ú├ónd existen┼úa vie┼úii pe P─âm├ónt. Multe dintre gazele cu efect de ser─â apar ├«n mod natural ├«n atmosfer─â, ├«ns─â activitatea uman─â adaug─â cantit─â┼úi enorme, sporind efectul de ser─â, care contribuie la ├«nc─âlzirea global─â.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite