Țara în care puiul a devenit un produs de lux: oamenii, îndemnați să mănânce ghearele, simbol al sărăciei extreme
0Situația economică a Egiptului este atât de gravă, încât Guvernul le cere oamenilor să mănânce gheare de pui, relatează CNN.
Potrivit sursei citate, cea mai populată națiune a lumii arabe suferă o criză valutară record și cea mai mare inflație din ultimii cinci ani, ceea ce face ca mâncarea să fie atât de scumpă, încât mulți egipteni nu își mai pot permite puiul, un aliment de bază.
Prețurile păsărilor de curte au crescut de la 30 de lire egiptene (1,9 dolari) per kilogram în 2021 la până la 70 de lire egiptene (2,36 dolari) de luni, conform presei locale.
Astfel, prețurile în creștere au determinat Institutul Național pentru Nutriție să ceară oamenilor să treacă la mâncarea ghearelor de pui.
„Căutați alternative alimentare bogate în proteine, care vă vor economisi bugetul?” au întrebat specialiștii într-o postare pe Facebook luna trecută, enumerand o serie de articole începând cu picioare de pui.
Mulți egipteni sunt furioși că Guvernul le-ar cere să recurgă la alimente care sunt simboluri ale sărăciei extreme din țară. În Egipt, picioarele de pui sunt văzute ca fiind cele mai ieftine produse din carne, considerate de cei mai mulți deșeuri animale, mai degrabă decât alimente.
„(Am intrat) în epoca ghearelor de găină, a prăbușirii lirei egiptene… și a înecului în datorii”, a transmis pe Twitter Mohamed Al-Hashimi, o personalitate mass-media.
Dar alții par să asculte apelul. După recomandarea de a trece la picioare de pui, prețul unui kilogram de gheare s-a dublat la 20 de lire egiptene (0,67 USD).
Autoritățile spun că aproape 30% din populația Egiptului se află sub pragul sărăciei. În 2019, Banca Mondială a estimat însă că „aproximativ 60% din populația Egiptului este fie săracă, fie vulnerabilă”.
Cum a ajuns Egiptul aici
Conform datelor CNN, Egiptul a trecut printr-o serie de crize financiare în ultimul deceniu, care l-au forțat să solicite salvari de la creditori precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și aliații arabi din Golf.
Dar țara a rămas prinsă într-un ciclu de împrumuturi despre care analiștii spun că a devenit nesustenabil. Datoria sa în acest an se ridică la 85,6% din dimensiunea economiei sale, potrivit FMI.
Unii dintre factorii care contribuie la economia eșuată a Egiptului includ rolul exagerat al armatei, despre care analiștii spun că slăbește sectorul privat, precum și alocarea de sume mari pentru mega proiecte precum cel mai înalt turn din Africa și o nouă capitală în deșert.
Economia Egiptului a primit o altă lovitură semnificativă în ultimii doi ani, când efectele pandemiei de Covid-19 și ale războiului din Ucraina au strâns rezervele valutare și creșterea prețurilor la combustibili a împins inflația în sus.
Pandemia a făcut ca investitorii să retragă 20 de miliarde de dolari din Egipt în 2020, iar consecințele economice ale războiului din Ucraina au făcut ca o sumă similară să părăsească țara anul trecut, potrivit Reuters.
„Douăzeci de miliarde de dolari este echivalentul fiecărui ban pe care Egiptul l-a împrumutat de la FMI din 2016 și a dispărut în câteva săptămâni (anul trecut)”, a declarat Timothy Kaldas, un coleg nerezident la Institutul Tahrir pentru Politica din Orientul Mijlociu din Washington. DC.
Cu cât a scăzut lira egipteană
Aceste evenimente au contribuit la criza valutară cu care se confruntă Egiptul astăzi. Lira egipteană a pierdut aproape jumătate din valoare în ultimul an, iar săptămâna trecută a atins pentru scurt timp un curs de schimb de 32 de lire sterline pentru dolarul american, cel mai scăzut din istoria sa.
În ultimul său plan de salvare convenit în decembrie, FMI a împrumutat Egiptului 3 miliarde de dolari, care speră că va cataliza încă 14 miliarde de dolari în sprijinul partenerilor internaționali și regionali ai Egiptului, inclusiv țărilor bogate în petrol din Golf.
Împrumutul FMI a fost condiționat de implementarea unei serii de reforme structurale.
Pe lângă introducerea unui curs de schimb flexibil – care ar permite ca valoarea monedei să fie determinată de piață în locul băncii centrale – FMI a mai cerut Egiptului să reducă rolul statului, inclusiv al armatei, în economie și încetinirea proiectelor naționale pentru a limita presiunile asupra monedei, precum și a inflației.
FMI a cerut, de asemenea, ca toate companiile – inclusiv cele deținute de armată – să publice un raport anual „cu detalii și estimări ale scutirilor de taxe.”
Rămâne de văzut dacă aceste rapoarte vor fi publicate vreodată, susțin specialiștii CNN.
„Una dintre provocări, în acest moment, pentru înțelegerea nivelului de risc economic al Egiptului, este că nu știm câți bani au împrumutat companiile militare”, explică analiștii.
De ce este atât de controversat rolul armatei în economie
Armata egipteană deține și operează un număr semnificativ de companii cu care întreprinderile private se luptă să concureze. De la benzinării și produse farmaceutice până la carne și lactate, companiile deținute de militari reprezintă o mare parte a economiei Egiptului.
Dar acele firme nu funcționează ca și companii private, beneficiind de privilegii speciale fără a-și dezvălui datele financiare publicului.
De asemenea, armata conduce la vastele proiecte naționale ale președintelui Abdel Fattah el-Sisi despre care criticii spun că au absorbit o mare parte din fondurile Egiptului.
Autoritățile au promis că vor lista companiile de stat, inclusiv cele cu capital militar, la bursă, plan care vizează implicarea sectorului privat în managementul acestora. Planul nu a fost încă pe deplin implementat, iar analiştii sunt sceptici în privinţa acestuia, având în vedere secretul cu care operează în mod normal aceste companii.
Sayigh de la Carnegie Middle East Center spune că întârzierea cotării companiilor deținute de armată la bursă și dezvăluirea finanțelor lor este o dovadă a respingerii condițiilor.
Conform CNN, când Egiptul și-a devalorizat moneda în octombrie, ambasada SUA din Cairo a emis o „alerta demonstrativă”, avertizând asupra potențialelor tulburări.
În urmă cu mai bine de un deceniu, Egiptul și alte state din Orientul Mijlociu au alunecat într-un val de proteste care au răsturnat guvernele, slăbit economiile și chiar au declanșat războaie civile care au determinat milioane de refugiați să fugă din regiune.
În 2011, când milioane de oameni au ieșit în stradă cerând schimbări de regim, sloganul cel mai des scandat în Egipt a fost „Pâine, libertate și egalitate socială”.
Egiptul găzduiește peste 106 milioane de oameni, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în condiții economice precare. Mulți nu își pot permite alimente de bază, limitându-și cheltuielile și chiar restricționând dietele, iar analiștii au avertizat cu privire la tulburări în cazul în care situația se deteriorează semnificativ.
Se încarcă comentariile...
