Opinie Euler Hermes: Un adevărat ciclon ameninţă economia globală. Cum stă România

Opinie Euler Hermes: Un adevărat ciclon ameninţă economia globală. Cum stă România

FOTO 123 RF

Euler Hermes, liderul global în asigurarea de credit comercial şi recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor, prin intermediul departamentului de Cercetare Economică, prezintă perspectivele economice la nivel global pentru semestrul trei al acestui an şi avertizează că un adevărat ciclon ameninţă economia globală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe măsură ce 2018 se încheie, devine clar că ceea ce părea o posibilă recesiune în 2019 este mult mai probabilă astăzi decât acum un an.

Un adevărat ciclon ameninţă economia globală. Prin forţa sa de a influenţă economia globală, Statele Unite se află în mijlocul ciclonului, trimiţând valuri de şoc şi incertitudine către restul lumii.
 
În timp ce China, Japonia şi zona euro se află în vârful stabil al ciclonului, capabile să absoarbă şocurile, pieţele emergente se află în vartejul instabil. Cu toate acestea, anticipăm că economia globală poate provoca o astfel de furtună, iar creşterea PIB-ului mondial ar trebui să rămână rezistentă în 2018 şi 2019.
 
Zona euro rămâne în vortexul stabil al economiei globale, deoarece marjele sale pot absorbi şocurile externe negative ale lichidităţii şi ale incertitudinii comerciale. Cu toate acestea, după + 2,6% în 2017, cel mai mare din ultimii 10 ani, creşterea PIB-ului ar trebui să încetinească până la + 2,1% şi + 1,8% în 2018 şi, respectiv, 2019. Se aşteaptă ca firmele să investească, deoarece încă se bucură de marje mari şi de costuri de finanţare scăzute.
 
Creşterea cifrei de afaceri a societăţilor nefinanciare a fost de aproximativ 5-6% anual în Germania, Franţa şi Spania, şi puţin peste 3% în Italia. Deciziile privind investiţiile şi angajările vor fi încurajate de un vânt favorabil pentru exporturile italiene, pe fondul creşterii tensiunilor comerciale globale şi a incertitudinii crescute a politicii interne ca urmare a formării unui guvern populist de coaliţie.
 
Ţările est-europene continuă să beneficieze de recuperarea din zona euro şi de activitatea continuă de investiţii puternice datorită unei absorbţii îmbunătăţite a fondurilor UE. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, acest lucru a favorizat acumularea de dezechilibre şi a crescut riscul de supraîncălzire. Acesta a fost cazul pentru Turcia şi România, şi mai recent pentru Ungaria.
 
În Turcia, greşelile politice continue au condus la o criză a monedei şi a balanţei de plăţi care a izbucnit în trimestrul al treilea din 2018, iar economia se îndreaptă acum spre o aterizare dură şi spre recesiune.
 

În România, începând cu 2018, observăm o timidă încercare de înăsprire monetară, economia va înregistra o încetinire puternică, iar inflaţia se situează în continuare în jur de 5%.  

 
„Deşi trendul inflaţiei a înregistrat o uşoară decelerare începând din luna iunie (+5.4%) până în octombrie (+4.3%) pe seama preţurilor mărfurilor alimentare (+3.7%), nivelul rămâne în continuare ridicat. Creşterea continuă a deficitului de cont curent din ultimii trei ani (+38.5% la nouă luni faţă de anul trecut) pare că s-a ajustat parţial prin inflaţie şi mai puţin prin cursul de schimb.
 
O continuare a acestui efect ar duce povara ajustării tot pe seama inflaţiei. Diferenţa sensibilă între prognozele guvernului de creştere peste 5% a PIB în 2018 şi estimările în scădere ale Comisiei Europene de la 4.1% în vară la 3.6% în toamnă sugerează că decalajul între consum şi investiţii (în scadere în primul semestru) în formarea PIB ar putea continua, favorizat fiind consumul”, spune Mihai Chipirliu, Head of Risk Analysis, Euler Hermes Services Romania.
 
În alte părţi din Europa Centrală, pieţele forţei de muncă s-au supraîncălzit, dar fără niciun impact asupra inflaţiei sau a economiei până în prezent.
 
În Rusia, sancţiunile noi şi mai severe din partea S.U.A. au afectat negativ pieţele financiare şi ar trebui să influenţeze activitatea investiţională şi creşterea pe termen mediu. Orice impact pe termen scurt asupra economiei a fost în cea mai mare parte compensat de creşterea preţurilor la petrol şi de creşterea producţiei de petrol în 2018.
 
Sectoarele bancar, al energiei, al transportului aerian şi al comerţului internaţional ar fi cele mai afectate. Totuşi, creşterea anuală va rămâne subjugată în jurul valorii de + 1,6% în 2018-2019, deoarece rigidităţile structurale persistă.
 
Regiunea est europeană în ansamblu va înregistra o încetinire a creşterii de la + 3,9% în 2017 la + 2,9% în 2018 şi + 2% în 2019.
 
Orientul Mijlociu beneficiază în continuare de ciclul economic actual al materiilor prime
 
În Orientul Mijlociu, creşterea anuală va fi de la doar 0,9% în 2017 la aproximativ 2% în 2018-2019, în special pentru că regiunea ţărilor din Golf (GCC) îşi revine după recesiune.
 
Acest lucru se datorează preţurilor mai ridicate ale petrolului şi revizuirii acordului OPEC din iunie 2018. În regiunea non-CCG, Iranul va înregistra o scădere accentuată a creşterii în 2018 şi o recesiune în 2019, din cauza reinstituirii sancţiunilor şi sancţiunilor secundare din SUA care au fost ridicate la începutul anului 2016. În alte ţări din zonă, creşterea anuală va rămâne robustă: în Israel + 3,7%, în Liban + 1,5% şi în Iordania + 2,2%.
 
Harta insolvenţei în 2018
 
Ca rezultat al dinamicii acestui ciclon care a fost declanşat de politica economică a Statelor Unite, ne aşteptăm ca economia mondială să crească cu 3,2% y / y în 2018, la fel ca în 2017, reprezentând o revizuire descendentă de -0,1 comparativ cu scenariul nostru anterior.
 
În 2019, creşterea mondială va ajunge la nivelul de 3,1%. Insolvenţele globale ar trebui să fie în conformitate cu acest scenariu. Ne aşteptăm ca indicatorul nostru global de insolvenţă să rămână în creştere pentru al doilea an consecutiv în 2018 (la + 8%, de la + 6% în 2017) şi să continue să crească în 2019 (+ 5%).
 
Această perspectivă globală ascunde tendinţele inegale în funcţie de regiuni şi ţări: scăderea insolvenţelor va continua să se menţină în America de Nord în 2018, dar va încetini în Europa de Vest, mai ales în Franţa şi Italia, mai multe ţări înregistrând un recul al insolvenţelor (Marea Britanie, Ţările nordice, Elveţia, Belgia).
 
Îmbunătăţirea din Brazilia va marca probabil o pauză în 2018 şi va amâna reducerea insolvenţelor pentru America Latină în ansamblu până în 2019. Creşterea numărului de insolvenţe este de aşteptat să continue în China, în special pentru companiile ce nu îşi pot acoperi serviciul datoriei timp de mai mulţi ani din profiturile curente (companii zombi), şi să sporească numărul la nivel regional. Cvasi-stabilizarea insolvenţelor din Europa Centrală şi de Est va masca o creştere în Polonia şi Turcia.
 
Pieţele emergente: Divergenţele necesită selectivitate
 
Şocurile generate de mişcările de fluxuri de capital s-au înrăutăţit: efectul este mai dăunător pentru ţările care au deficite externe (Turcia, Argentina, Africa de Sud). Deficitele externe ridicate şi lichiditatea scăzută nu sunt suficiente pentru un şoc; greşelile politice sunt declanşatorul: Argentina şi Turcia sunt cazuri în acest sens; Africa de Sud şi Brazilia sunt cazuri limită; Rusia este pe lista de monitorizare a tensiunilor în relaţia cu SUA; şi India, Indonezia, Filipine, Polonia, România sau Ungaria se află pe lista de vulnerabilităţi. 
 
 
citeste totul despre: