Legea offshore. Oamenii de afaceri vor o politică pe termen lung pentru exploatarea resurselor naturale ale României

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) susţine că a solicitat în ultimii ani o politică pe termen lung cu privire la exploatarea resurselor naturale ale României şi că nu ar fi avut loc controverse partizane, cum sunt cele în prezent privind legea offshore, dacă ţara noastră ar beneficia de o strategie energetică adecvată politicii sale industriale.

AOAR transmite că dezbaterile, atât din Parlamentul României, cât şi cele publice, ocazionate de adoptarea unei legislaţii privind impozitarea exploatării gazelor naturale provenind din Marea Neagră, limitate şi ca timp, şi ca nivel de consultare, se concentrează excesiv asupra stabilirii unui nivel acceptabil al redevenţelor ce ar urma să fie încasate de statul român, ca sursă suplimentară pentru bugetul de stat.

AOAR consideră esenţial ca deciziile vizând regimul fiscal aplicabil resurselor de petrol şi gaze, rezultate în urma exploatarilor offshore, să fie precedate de adoptarea unui proiect de lege mult mai relevant, ce urmează a fi dezbătut şi aprobat în Parlamentul României.

„România are, în primul rând, nevoie de o lege care să permită repunerea în funcţiune sau construirea de noi unităţi de producere a energiei electrice (grup de cca. 800 Mw, similar celui construit de OMV PETROM), înlocuirea progresivă a alimentării termocentralelor alimentate cu păcură şi/sau cărbune. Este necesară asumarea prin lege a temelor de real interes public, precum refacerea potenţialului de valorificare a gazelor naturale (a petrolului) prin repornirea capacităţilor petrochimice, modernizarea sau construirea de noi capacităţi de producţie (exemplul companiei MOL în Ungaria). România, cu resurse importante de petrol şi gaze, înregistrează constant deficit de balanţă comercială în domeniul produselor chimice şi petrochimice. Aceste produse ar asigura realizarea unei valori adăugate brute mult mai semnificative decât sumele încasate din impunerea unor redevenţe «stimulative». Reluarea producţiei de îngrăşăminte destinate agriculturii româneşti, prin repunerea în funcţiune/ modernizarea capacităţilor de producţie, încă în conservare sau chiar faliment, ar trebui să constituie un alt argument ce trebuie evaluat, atât ca sursă de reducere a deficitului comercial (România importă îngrăşăminte!), cât şi ca efect de multiplicare, prin creşterea volumului şi a valorii producţiei agricole”, transmit oamenii de afaceri.

AOAR transmite că a solicitat public, în ultimii ani, numeroaselor guverne ce au condus România să discute şi să propună o politică pe termen lung cu privire la exploatarea resurselor naturale ale României.

„Dacă România ar beneficia de o strategie energetică adecvată politicii sale industriale, prin asumarea clară, fermă şi transparentă a interesului economic al ţării, controversele actuale, partizane, nu ar fi avut loc!”, mai arată oamenii de afaceri.

AOAR apreciază că a venit timpul ca, după circa 30 de ani de restructurare haotică a economiei României, Guvernul, Parlamentul şi toate partidele politice „să contribuie la fundamentarea şi realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca sursă constantă şi unică de venituri la bugetul statului, astfel încât să fie asigurată funcţionarea coerentă şi din ce în ce mai performantă a administraţiilor centrale/locale şi sustenabilitatea sistemelor publice de pensii, sănătate, educaţie, apărare”.