INFOGRAFIE Războiul gazelor: Gazprom a tăiat şi din livrările României, fără vreo explicaţie oficială. România este pregătită, indiferent de evoluţiile viitoare

INFOGRAFIE Războiul gazelor: Gazprom a tăiat şi din livrările României, fără vreo explicaţie oficială. România este pregătită, indiferent de evoluţiile viitoare

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a convocat o întâlnire cu reprezentanţii Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor, şi Romgaz şi Petrom, principalii producători                   FOTO David Muntean

Grupul rus Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, citat de Mediafax.

„Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri“, a afirmat Nicolescu.
„Am cerut Transgaz să solicite explicaţii de la Gazprom“, a mai spus Nicolescu.
 
UPDATE Oficialul a afirmat că nu există niciun risc ca populaţia să fie afectată în privinţa aprovizionării cu gaze naturale în această iarnă, indiferent de evoluţiile din regiune. El a precizat că astăzi consumul intern de gaze al României se ridică la 16 milioane de metri cubi, în vreme ce producţia internă este de două ori mai mare, respectiv de 31 de milioane de metri cubi. Importul de gaze era programat la doar 0,2 milioane de metri cubi, fiind foarte mic. Astfel, Gazprom a redus doar 5% din cei 200.000 de metri cubi. 
 
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

"Transgaz a fost notificat aseară (joi - n.r.) de către dispecerul de gaze al Gazprom din Sofia că volumele vor scădea cu 5% vineri, cu 9% sâmbătă şi 5% duminică. Transgaz a cerut explicaţii de la Gazprom privind motivele acestei decizii, dar nu a primit încă un răspuns oficial", a explicat Nicolescu, într-o declaraţie de presă.
 
Ţara noastră nu importă gaze direct de la Gazprom, ci de la doi intermediari agreaţi de către grupul rus, respectiv Wintershall, Imex Oil şi Conef. 
 

Austria, Polonia şi Slovacia, probleme asemănătoare cu gazele

 
Austria a anunţat de dimineată că a constatat o reducere a livrărilor de gaze din partea Gazprom, iar zilele trecute Polonia a raportat acelaşi lucru, alături de Slovacia. Experţii sunt de părere că Moscova nu agreează politica acestor state de a livra gaze Ucrainei prin „flux invers“. Gazprom a tăiat livrările Ucrainei încă din lune iunie, după ce cele două părţi nu s-au înţeles asupra preţului gazelor şi a datoriilor.
 
România nu exportă gaze naturale în Ucraina, dar a inaugurat recent gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care poate exporta cantităţi limitate în Republica Moldova. Gazoductul va putea asigura întregul consum al Basarabiei din 2016, după realizarea unei noi conducte care să lege Ungheni de Chişinău şi montarea unor compresoare pe partea românească.
 

Fluxul invers, arma Ucrainei împotriva şantajului Gazprom

 
Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc. 
 
Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi.  
 

Culmea facturii, de la Gazprom la Naftogaz

 
În luna iunie, Gazprom a sesizat Curtea de Arbitraj de la Stockholm într-o plângere cu privire la datoria de 4,5 miliarde de dolari a Ucrainei pentru gazele consumate. Aceasta ar fi ajuns între timp la 5,3 miliarde de dolari, potrivit rapoartelor prezentate zilele trecute de Gazprom la anunţarea rezultatelor financiare.
 
Kievul nu recunoaşte această datorie. Naftogaz - compania ucraineană de gaze - a anunţat deja că a depus o sesizare împotriva grupului rus pentru facturarea nejustificată a sumei de 6 miliarde de dolari. Ziua imediat următoare, Aleksei Miller, directorul general al Gazprom, a ameninţat Naftogaz că grupul rus ar putea depune o nouă plângere, de data asta în valoare de 18 miliarde de dolari.
 
 
Naftogaz se îndreaptă spre o pierdere gigantică de circa 8 miliarde de dolari. Compania este condusă de către Andriy Kobolyev, care trebuie să găsească soluţii pentru alimentarea Ucrainei cu gaze pe timpul iernii. În acest moment, Ucraina se alimentează din producţia internă şi din depozitele subterane, plus importurile din Vest.  
 

Precedentele din 2006 şi 2009

 
Gazprom a întrerupt anterior de două ori furnizarea de gaze către Europa prin Ucraina, o dată în 2006 şi apoi în 2009. În acest ultim caz problemele au pornit tot de la preţul gazelor. Gazprom a oprit furnizarea către Naftogaz, dar a continuat-o către clienţii europeni. Ulterior, compania ucraineană a preluat din gazele destinate altor state, ceea ce a făcut ca Gazprom să oprească livrările total. Cei mai afectaţi au fost cetăţenii din statele aflate în sud-estul Europei, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia.
 

România, pregătită pentru o nouă criză a gazelor

 
România este deja pregătită în eventualitatea unei noi crize a gazelor. Prezent în urmă cu zece zile la inaugurarea unei noi investiţii a Romgaz, Răzvan Nicolescu - ministrul delegat pentru Energie - anunţa că România va înmagazina mult mai multe gaze decât a stabilit Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), respectiv 2,5 miliarde de metri cubi faţă de 1,7 miliarde de metri cubi. De asemenea, o serie de termocentrale din marile oraşe pot fi trecute pe păcură pentru a nu mai consuma gaze, România având deja stocuri de păcură.
România este al treilea stat al Uniunii Europene ca independenţă energetică, după Danemarca şi Estonia. Ţara noastră nu importă decât 10% din consumul intern de gaze.
 
 

Sancţiuni noi împotriva Rusiei

 
Uniunea Europeană (UE) a impus noi sancţiuni împotriva unor mari conglomerate energetice din Rusia, respectiv gigantul petrolier Rosneft, Transneft – transportatorul de ţiţei al Rusiei, dar şi Gazprom Neft – braţul petrolier al Gazprom. Braţul gazier nu este supus, însă, sancţiunilor, însă, cu toate acestea, este afectat de sancţiuni, după ce deprecierea rublei i-a provocat o pagubă de 4,6 miliarde de dolari.
Sunt vizate şi corporaţii militare: producătorul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.
 

Kalashnikov, pe lista neagră. Băncile de stat deja sunt afectate

 
De asemenea, este interzisă furnizarea de echipamente care pot avea folosinţe atât civile, cât şi militare către o serie de companii: Sirius Concern, Stankoinstrument, Khimkompozit, Kalashnikov Concern, Tula Arms, Technologii Mashinostroyeniya, Vysokotochnye Kompleksy, Almaz-Antei Concern şi Bazalt, potrivit Itar-Tass.
 
Anterior, UE a mai impus sancţiuni şi contra unui număr de cinci bănci ruse de stat, respectiv Sberbank, VTB Group, Vneshconombank (VEB), Gazprombank - braţul financiar al Gazprom şi Rosselkhozbank - Banca Agricolă a Rusiei. La finele lunii august, statul rus a anunţat că va pompa 6,6 miliarde de dolari în băncile VTB şi Rosselkhozbank, afectate de sancţiuni. Anterior, şi Gazprombank a cerut ajutor de stat de 1,1 miliarde de dolari.
 
În fine, preşedintele american Barack Obama a anunţat joi punerea în aplicare a unor noi sancţiuni împotriva Rusiei în sectorul financiar, cel al energiei şi al apărării, ca răspuns la „actele ilegale“ ale Moscovei în Ucraina. Rosneft se afla deja pe lista de sancţiuni a SUA, ceea ce i-a blocat accesul la finanţare. Recent, grupul petrolier a cerut un ajutor de 41 de miliarde de dolari de la statul rus.
 

Gigantul bancar Sberbank, în vizorul americanilor

 
Conform Reuters, SUA vor limita accesul băncilor ruse la finanţare pe piaţa americană, inclusiv pentru Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. În luna iulie, SUA incluseseră pe lista de sancţiuni alte bănci, respectiv VTB Group, Gazprombank, VEB, Banca Moscovei şi Rosselkhozbank. Sberbank nu era pe această listă. Concomitent, pe 29 iulie, SUA au îngheţat activele United Shipbuilding Corp, cel mai mare constructor de nave din Rusia, care produce pentru marina rusă.
 
Sancţiunile comune UE-SUA vin ca urmare a implicării Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, după ce Moscova neagă că ar acorda sprijin rebelilor, deşi soldaţi ruşi au fost capturaţi în Ucraina, iar alţii au ajuns în coşciuge acasă. În primăvară, Rusia a anexat Crimeea, în urma unui referendum considerat ilegal în Occident, desfăşurat în timp ce forţele armate ruse ocupau peninsula. 
 
 
 

 

Mai puteţi citi:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările