Ca şi în alte ocazii, prefer să prezint comparaţia cu estimările din Programul de guvernare, nu mi se pare  relevantă comparaţia cu 2016.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni din 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,3 miliarde de lei, respectiv 0,77% din PIB, faţă de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016. Aşadar, deficitul bugetar a crescut în 2017, în raport cu anul trecut.

Ce spuneau mulţi experţi se adevereşte „la virgulă”.

Previziunile Programului de guvernare se dovedesc fanteziste, fără acoperire. Grav este că sumele primite de la UE sunt aproape de zero, afectând grav echilibrele bugetare, veniturile statului pe care s-au bazat şi cheltuielile

Impozitele  şi taxe bunuri şi servicii, TVA, accize, sunt cu 12,6% mai mici decât cele estimate, fapt ce pune sub semnul întrebării activitatea ANAF, recent decapitată.

Creşterile de venituri, acolo unde sunt (Alte impozite si taxe fiscale), in cifre reale sunt nesemnificative, de la 0,4 miliarde la 0,5 miliarde.

 

MILIARDE LEI

2016 REALIZAT

2017 PREVĂZUT

Sem I. 2017 PREVĂZUT

Sem I. 2017 REALIZAT

GRAD DE REALIZARE %

Nr. crt.

VENITURI TOTALE

223,7

253,7

126,9

117,2

-7,6

 

 % PIB

29,5

31,1

15,6

14,4

-7,4

A.

Venituri curente

215,6

231,3

115,7

111,4

-3,6

I.

Venituri fiscale

136,4

149,4

74,7

68,0

-9,0

1.

Impozit venit, profit, altele

44,8

48,6

24,3

22,9

-5,8

2.

Imp. şi taxe proprietate

5,9

6,1

3,1

3,6

17,0

3.

Imp. şi taxe bunuri şi servicii, TVA, accize

84,1

92,9

46,5

40,6

-12,6

4.

Imp. comerţ exterior

0,9

1,1

0,6

0,5

-9,1

5.

Alte imp. şi taxe fiscale

0,7

0,7

0,4

0,5

42,9

II.

Contribuţii asigurări sociale

61,3

66,7

33,4

34,2

2,5

III.

Venituri nefiscale

17,9

15,2

7,6

9,2

21,1

B.

Venituri capital

0,8

1,1

0,6

0,4

-27,3

C.

Sume primite de la UE

0,9

21,3

10,7

0,1

-99,1

 

 

 

 

 

 

 

 

MILIARDE LEI

2016 REALIZAT

2017 PREVĂZUT

Sem I. 2017 PREVĂZUT

Sem. I. 2017 REALIZAT

GRAD DE REALIZARE %

Nr. crt.

CHELTUIELI TOTALE

242,0

275,6

137,8

123,5

-10,4

A.

Cheltuieli curente

223,0

251,8

125,9

120,0

-4,7

I.

Cheltuieli de personal

57,0

65,8

32,9

33,2

0,9

II.

Bunuri şi servicii

40,9

38,9

19,5

17,5

-10,0

III.

Dobânzi

10,0

9,8

4,9

6,0

22,4

IV.

Subvenţii

6,6

7,1

3,6

3,6

1,4

V.

Transferuri Total

107,9

129,8

64,9

59,5

-8,3

 

-transferuri între APL

0,8

1,6

0,8

0,5

-37,5

 

-alte transferuri

11,0

11,1

5,6

6,1

9,9

 

-asistenţă socială

81,8

86,3

43,2

44,1

2,2

 

-proiecte Fonduri Europene

6,3

26,9

13,5

6,1

-54,6

 

-alte cheltuieli

4,0

3,9

2,0

2,2

12,8

VI.

Cheltuieli programe rambursabile

0,4

0,4

0,2

0,1

-50,0

B.

Cheltuieli capital

19,0

23,8

11,9

4,0

-66,4

 

La Capitolul „Cheltuieli”, constatăm un minus de 10,4%, comparativ cu Programul de guvernare. Cel mai grav, la „Cheltuieli de capital”, adică la investiţii, constatăm un minus de 66,4%, ceeace desfiinţează pretenţia guvernării că se fac investiţii. Aşa se explică şi creşterea economică a României, preponderent pe consum, fără sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Am mai trăit filmul acesta în 2008-2010, dar nu reuşim să învăţăm din experienţă proprie.

Cheltuielile de personal şi pentru asistenţă socială  se menţin în parametrii prevăzuţi în Program, pe seama nerealizării investiţiilor, şi necheltuirii fondurilor aferente contribuţiilor  proprii pentru atragerea fondurilor europene.

Şi la bunuri şi servicii avem un minus la cheltuieli de 10%, lucru grav dacă ne gândim la cheltuielile din spitale şi şcoli destinate bunului mers al activităţii acestor unităţi de stat.

Cheltuielile cu salarii şi pensii (pensiile au crescut de la 1 iulie) abia vor urma să crească, multe majorări de salarii bugetare şi pensii  îşi vor face simţite efectele în lunile următoare.

Împrumuturile externe au crescut şi ele, la 6-7 miliarde lei, inclusiv costurile acestor împrumuturi, care se vor contabiliza în deficitul bugetar final, ce nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Vom vedea cum se vor descurca finanţele publice în lunile următoare. Deja se inventează tot felul de taxe şi impozite, se renunţa la ele a doua zi, un haos total şi improvizaţie care nu au ce să caute într-un sistem sensibil precum cel fiscal.

Va trage premierul Tudose concluziile care se impun în urma acestei situaţii? Va fi lăsat să ia măsurile necesare pentru păstrarea echilibrelor bugetare? Greu de anticipat, deşi Dragnea nu-l mai poate da jos la fel de simplu cum a procedat cu Grindeanu.