Cum poate fi eliminat haosul de pe piaţa energiei de la 1 aprilie 2022: De la fiscalitate redusă la mai multe controale

Asociaţia Energia Inteligentă a înaintat o scrisoare tuturor liderilor politici, premierului României şi Ministerului Energiei, cu măsuri de eliminare a haosului de pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică.

În luna octombrie 2021, toţi politicienii predicau minunile care le vor aduce plafonarea preţului la gaze şi electricitate, chiar dacă prezentam atunci atât public, cât şi prin materiale înaintate grupurilor de parlamentari că nu este modul prin care consumatorii vor avea preţuri corecte. Primele efecte s-au dovedit dezastruoase şi aceeaşi politicieni o reneagă şi vin cu alte soluţii ”miraculoase” – reglementarea preţurilor la gaze şi energie de la 1 aprilie 2022. 

În primul rând, este imposibil să se facă acest lucru, deoarece majoritatea producătorilor de gaz şi energie, dar şi unii dintre furnizori au contracte de vânzare-cumpărare deja încheiate la preţurile pieţii pe întreg anul sau chiar pentru anii viitori. Astfel, nu există cantitatea necesară disponibilă în piaţă pentru a o reglementa.

Suspendarea contractelor încheiate în piaţă nu se poate realiza decât în condiţii de forţă majoră sau insolvenţă, astfel nu ai cum să-ţi propui acest lucru de la 1 aprilie 2022. În acelaşi timp de ce să îţi propui să reglementezi o piaţă atunci când nu mai este nici o urgenţă iminentă? Începând cu luna aprilie cantităţile consumate de majoritatea consumatorilor va scădea substantial, astfel încât energia nu mai constituie o apăsare reală pe bugetul lor lunar, iar consumatorii casnici şi non casnici care au cu adevărat probleme pot să fie ajutaţi prin Legea Consumatorului Vulnerabil, modifcată corespunzător.

Astfel, autorităţile au timp să vină cu măsuri pentru a preîntâmpina situaţia din toamna anului 2021. Este adevărat, autorităţile trebuie să se uite în ochii oamenilor şi să recunoască că epoca preţurilor mici la energie şi gaze s-a terminat şi că urmează un deceniu de trend crescător al preţurilor, dar, prin Planul de Măsuri de Urgenţă Energetică, se poate atenua impactul preţului asupra acestora.

Ne bucură faptul că de la propunerea noastră de Plan de Măsuri de Urgenţă Energetică lansat în august 2021, se inspiră tot mai mulţi politicieni, dar din păcate acesta este gândit ca un tot unitar şi practica de a extrage din el doar acele măsuri care sună bine sau dau bine, în lipsa abordării integrale, nu va aduce rezultatele dorite pentru societate.

1. Diminuarea Fiscalităţii în energie

Autorităţile trebuie să înceapă cu reconsiderarea sistemului fiscal din energie. Ani la rând fiscalitatea în energie a fost în creştere, inelasticitatea din energie favorizând colectarea sigură şi consistentă de bani la bugetul de stat. Această metodă a funcţionat atât timp cât energia era produsă preponderent în România, în sisteme construite înainte de 1989, amortizate, cu costuri mici de producţie când taxele şi accizele aveau loc suficient astfel încât, încărcarea la nivel de preţ să nu fie foarte mare la nivelul consumatorului final.

Astăzi, România a devenit dependentă de importuri, are nevoie de dezvoltări masive de capacităţi de producţie şi astfel acest sistem fiscal trebuie obligatoriu adaptat pentru a diminua presiunea preţurilor mari asupra consumatorilor. Este adevărat această abordare va determina, obligativitatea reducerii costurilor publice (celebrele reforme administrative şi de personal etc. pe care nu vrea nimeni să şi le asume) şi va aduce creşteri semnificative ale nivelului de impozitare al cetăţenilor (un alt subiect tabu). Un alt element important al acestor construcţii duplicitare în energie a fost taxa de cogenerare, în fapt un mecanism de subvenţionare a consumatorilor de energie termică, de către toţi consumatorii de energie electrică din România.

Eliminarea acestei taxe va determina creşterea preţului la energie termică cu cca. 30%, astfel, se impun din nou alte taxe şi impozite pe umerii oamenilor pentru a ţine în viaţă aceste sisteme. Vedem că ”mizeria” este atât de mare, încât ea este greu de înţeles, dar şi mai greu de înlăturat. Tot ceea ce vedem acum este rodul minciunilor şi diverselor mecanisme de subvenţie încrucişate ascunse, realizate în ultimii 30 de ani.

2. Măsuri urgente de reducere a preţului energiei

Aceste măsuri au ca şi scop readucerea preţurilor la un nivel corect bazat pe costuri şi pe profituri decente în piaţă prin modificarea legii gazelor şi a energiei:

a. Reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, va reduce preţurile de achiziţii şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât şi pentru contractele noi încheiate.

b. Eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât şi pentru contractele noi încheiate.

c. Suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti, va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie  

d. Controale la furnizori pentru a preveni şi depista măsurile abuzive din piaţă pe care unii dintre aceştia îl practică în raport cu consumatorii

e. Măsuri pentru reducerea sărăciei energetice şi protejarea consumatorilor vulnerabili

Având în vedere situaţia critică existentă în toamna anului 2021 şi lipsa capacităţii autorităţilor de a veni cu alte soluţii, plafonarea / compensarea facturii la consumatorii casnici şi non casnici a fost compromisul care poate fi acceptat până în luna martie 2022. Aberaţia acestei legi pleca de la ideea de a plafona preţul tuturor consumatorilor indiferent de veniturile, consumul şi contractul deţinut de consummator şi de a socializa ulterior la nivelul tuturor românilor plata diferenţei dintre preţul plafonat şi preţul din contract. În momentul de faţă se impune ca începând cu data de 1 aprilie 2022 să se modifice Legea Consumatorului vulnerabil astfel încât prin această lege să fie ajutaţi toţi consumatorii casnici şi non casnici, fără să mai fie necesară alte legi aberante de plafonare/compensaţie. 

De asemenea se impun modificări la Legea Consumatorului Vulnerabil pentru atingerea unui deziderat important – reducerea sărăciei energetice:

• extinderea aplicabilităţii legii de la ”stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie” la ”măsuri de diminuare a sărăciei energetice şi de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ;

• stabilirea unor indicatori ai sărăciei energetice şi impunerea prin lege a ţintelor de diminuare a sărăciei energetice;

• numirea unei entităţi responsabile cu diminuarea sărăciei energetice (în opinia Asociaţiei aceasta ar trebui să fie Ministerul Energiei, minister numit responsabil cu elaborarea si ducerea la îndeplinire a Strategiei Energetice, strategie care trebuie să trateze şi sărăcia energetică);

• introducerea categoriei de consumator vulnerabil din considerente de lipsă de informare;

• măsurile non-financiare propuse de AEI de diminuare a sărăciei energetice:

a) asigurarea unor canale adecvate de informare, la nivel national si local;

b) facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale;

c) aranjamente speciale de plată pentru clienţii vulnerabili care nu pot achita factura, precum: eşalonarea plăţii în perioadele cu consum ridicat, termene de graţie, nivelarea anuală a facturilor etc.;

d) evitarea deconectării în perioadele cu consum ridicat;

e) măsuri destinate creşterii performanţei energetice de tipul reabilitării termice a locuinţei, respectiv de eficientizare a consumului, subsumate obiectivelor PNAEE de creştere a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial.

f) abonamentul la gaze şi energie, ca modalitate de acoperire a costurilor fixe şi aplatizare a costurilor cu energia în perioada de iarnă

g) impozitarea diferenţiată a locuinţelor pe clase energetice

i) măsuri pentru implicarea furnizorilor de energie în activităţi de reducere a sărăciei energetice     

3. Măsuri urgente de asigurare a funcţionării pieţei de energie

Depăşirea momentelor critice privind facturile din această iarnă la energie trebuie să fie urmată de realizarea în regim de urgenţă, a unor acţiuni care să asigure reluarea funcţionării normale a pieţei de energie.

a. Impunerea, unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor/producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat

b. Obligativitatea indicării marjei comerciale practicate de furnizori în contracte şi pe facturi,

c. Aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minim de cost (perioada caldă). Rezervării de capacitate pe sistemele de distribuţie concomitent cu introducerea tarifării binome în scopul aplatizării curbei de cost pentru consumatori pe perioada unui an şi reducerea impactului facturilor asupra bugetului consumatorului în perioadele reci;

d. Obligativitatea realizării de către ANRE, Operatorii Bursieri de rapoarte saptamanale şi lunare, publicate până cel mai tarziu a 3 zi din săptămâna următoare şi a 5 zi din luna următoare privind preturile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie.

e. Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori

f. Separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului,

4. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a preţului energiei şi asigurare a funcţionării pieţei

Dacă primele seturi de măsuri propuse au ca şi scop stabilizarea şi asigurarea funcţionării societăţii româneşti, ele trebuie urmate de un Plan de acţiuni pe termen lung privind prevenirea apariţiei înor situaţii similare în viitor:

a. Master Planul creşterii a capacităţilor de producţie, stocare, transport şi distribuţie a energie

b. Pregătirea consumatorilor pentru o piaţă liberalizată, prin programe de diseminare pentru consumatori

c. Restructurarea instituţiilor care trebuie să asigure funcţionalitatea pieţeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenţei, ANRE –  prin ample măsuri de depolitizare, profesionalizare şi eficientizare

d. Înfiinţarea unei Entităţi pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori şi furnizori, în condiţiile în care nici una dintre entităţile existente nu are această posibilitate în prezent

e. Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice şi protejarea a consumatorilor vulnerabili

f. Definirea unui Nou Model Energetic în concordanţă cu cerinţele prezente şi viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanţă cu constrângerile sociale, de mediu etc. România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face faţă tuturor cerinţelor prezente şi viitoare, este dependent de sursele de import, şi trebuie să creioneze urgent strategii clare şi realiste de Securitate Energetică şi de definire a unui Nou Model Energetic Naţional, în contextul evoluţiilor viitoare.

5. Măsuri pentru cazuri de nefuncţionare a pieţei şi cazuri de urgenţă energetică

Când ne confruntăm cu creşteri repetate de 20 – 30% a preţului la nivel de câteva zile, nu mai putem vorbi de o piaţă liberă pe deplin funcţională. O piaţă disfuncţională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere şi ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri şi mai ales să se prevină ca aceste măsuri să fie utilizate în scop populist.

Introducerea unor acţiuni de reglementare a pieţei pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrica) se poate realiza conform Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art. 4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora.

Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Astfel, considerăm că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cerere şi ofertă, se vor aplica următoarele măsuri:

a. „Cap la pret final” pentru fiecare furnizor, cu plafonarea profitului furnizorului/producatorului şi mecanism de recuperare costuri,

b. Suspendarea temporară a exporturilor,

c. Introducerea coşului de import astfel încât cantităţile de energie (gaze şi energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor

d. Plafonarea pe termen scurt a preţului producătorilor pentru energia/gazele nevândute

e. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: Definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziţionare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice,

Atunci când ne îndreptăm către o lipsă acută a gazelor şi a energiei electrice, considerăm că se impune activarea art 24 si art 176 din legea energiei si a gazelor pentru derularea de urgenţă a unui plan de măsuri (În cazul unor situaţii neaşteptate de criză pe piaţa de energie/gaze şi în cazul în care este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport şi de sistem propune ANRE şi ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranţă) care să cuprindă:

a. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: activarea imediată a societăţilor de Securitate Energetică Strategică (care trebuie definite şi operaţionalizate), pentru a achiziţiona/depozita gaze care ar putea preveni o criză energetică,

b. Realizarea unor depozite strategice de înmagazinare a gazelor naturale.

c. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energie electrică către anumiţi consumatori industriali, ori de câte ori există situaţii de deficit masiv şi metode de compensare a pierderilor înregistrate de aceştia;

d. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energiei electrice către anumiţi consumatori non casnici neindustriali, ori de câte ori există situaţii de deficit masiv, prin reducerea activităţii/trecerea în online (şcoli, grădiniţe, sedii administrative, birouri);

e. Raţionalizarea gazelor extrase din depozitele de înmagazinare, în situaţii previzibile de deficit masiv, cu compensarea pierderilor înregistrate de cei care sunt prejudiciaţi de lipsa de acces la propriile gaze din depozite.

f. Introducerea de urgenţă a:

• Contractelor de rezervare de capacitate discontinue;

• Contractelor intreruptibile de livrare a gazelor şi energiei electrice;

• Racordări noi condiţionate de existenţa unei surse alternative de energiei (sisteme duale de alimentare) pentru anumite categorii de consumatori.