Costul micului dejun creşte vertiginos, profilându-se şi o potenţială criză a ouălor.  În România, găinile din gospodării sunt mai multe decât în ferme

Foto Shutterstock

Costul micului dejun creşte vertiginos şi nu numai al primei mese din zi, ci a tuturor celorlalte, după cum a declarat pentru „Adevărul” analistul eToro Bogdan Maioreanu.

„Pâinea este cu 20% mai scumpă decât anul trecut, ouăle cu 16%, untul aproape 14%, cafeaua aproape 11%, zahărul 15%, uleiul vegetal aproape 40%, produsele din carne 10%, legumele 22%, cartofii 42% şi fructele 10%. De fapt, toate mesele se scumpesc. Creşterea preţurilor este alimentată de criza energetică, de problemele legate de lanţul de aprovizionare şi de conflictul din Ucraina”, a declarat analistul Bogdan Maioreanu pentru „Adevărul”.

Efectele sunt ample şi se resimt la nivel mondial. Pentru fermierii români, un grâu mai scump aduce profituri mai mari, a declarat Cătălin Beian, administratorul Bio Agras SRL, o mică firmă agricolă care deţine 310 hectare de teren şi o fermă de pui care produce 9.000 de ouă pe zi.

„Preţul cerealelor este la un nivel nemaiîntâlnit până acum. În urmă cu doi ani, grâul costa 60 de bani pe kilogram. Acum, producţia de toamnă poate fi vândută la futures cu 1,8 lei pe kilogram, dar nimeni nu vinde pentru că ar putea ajunge la 2 lei. În 2020 rapiţa era puţin peste un leu. Anul trecut a fost 2,7, acum piaţa este între 3,8 şi 4 lei. Totul depinde de ce se întâmplă în Ucraina, unde recoltele noi sunt estimate la 70% faţă de anul trecut - dacă exporturile ucrainene sunt deblocate preţurile sunt aşteptate să scadă”, a afirmat Maioreanu. 

S-ar putea ca la sfârşitul acestei veri să asistăm la începutul unei crize a ouălor care va duce la o creştere şi mai mare a preţurilor, a menţionat Cătălin Beian. Motivul este că în ultimii ani majoritatea producătorilor români de ouă au vândut ouăle sub costurile de producţie. Ca urmare, anul acesta multe ferme nu şi-au mai reînnoit efectivele de găini, lucru obligatoriu pentru menţinerea producţiei. Cătălin Beian estimează că 50% din fermele din România şi 60% din cele din Polonia se află în această situaţie.

Acum, găinile din gospodării care sunt de două ori mai multe decât cele din ferme, încă mai fac ouă. Dar acest ciclu se va încheia la începutul lunii iulie, iar piaţa se va baza doar pe ouăle produse industrial până anul viitor, în martie. Din cauza creşterii preţurilor la energie, combustibili şi furaje, costurile de producţie a ouălor au crescut de la 29 de bani anul trecut la 40-45 de bani acum. Preţurile de vânzare a ouălor au crescut şi ele - de la 26 de bani anul trecut la 55-70 de bani la angro, de la 10.000 de bucăţi în sus, a adaugat Cătălin Beian. 

Oamenii din toată Europa resimt efectele creşterii preţurilor. Un sondaj ING arată că 8 din 10 români cred că preţurile vor creşte cu încă 25% în perioada următoare. Din cauza impredictibilităţii, aceştia au început să reducă cheltuielile în special la produsele de uz zilnic, utilităţi, îmbrăcăminte, mâncare în oraş şi îmbunătăţiri la casă.  30% dintre românii intervievaţi caută produse mai ieftine, iar 22% consumă mai puţin decât înainte. Food Foundation din Marea Britanie arată un salt de 57% în proporţia gospodăriilor care reduc cheltuielile cu mâncarea sau renunţă la unele mese în doar trei luni.

Germanii au aceeaşi problemă, potrivit unui sondaj ARD, 77% dintre familiile cu venituri mici şi aproximativ 47% din totalul respondenţilor au indicat că trebuie să îşi limiteze cheltuielile. 

În SUA, restaurantele au crescut şi ele preţurile, iar costurile au urcat cu 7,2% în ultimele 12 luni. Dar proprietarii sunt îngrijoraţi de cât de mult mai pot creşte preţurile. Prin urmare, companiile vin cu o abordare diferită pentru a reduce costurile, micşorând porţile.

Potrivit Bloomberg, la restaurantele Subway din SUA, wrap-urile şi sandvişurile cu pui la rotisor au mai puţină carne. Domino's Pizza Inc. a redus numărul de aripioare dezosate de la zece la opt  bucăţi pe porţie, iar clienţii de la Burger King vor vedea aceeaşi reducere pentru porţiile de nuggets. 

La nivelul naţiunilor, insecuritatea alimentară este în creştere, ceea ce determină tot mai multe ţări să intre în protecţionism alimentar. Aproximativ 30 de ţări au luat măsuri de restricţionare a exporturilor de alimente de la începutul războiului din Ucraina, protecţionismul agricol fiind la cel mai ridicat nivel de la criza preţurilor la alimente din 2007 şi 2008, a declarat Sabrin Chowdhury, şeful departamentului de mărfuri al Fitch Solutions. Conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina afectează masiv comerţul mondial cu grâu şi porumb. Cele două ţări exportau un sfert din grâul mondial şi o şesime din porumbul mondial înainte de a intra în război.

În luna mai, India a interzis exporturile de grâu, deoarece un val masiv de căldură a pârjolit culturile, ameninţând aprovizionarea ţării. Recoltele din mai multe părţi ale Africii, Australiei şi Europei au fost, de asemenea, afectate de secetă şi inundaţii. În aprilie şi mai Indonezia a interzis exporturile de ulei de palmier timp de aproape patru săptămâni, deoarece preţurile au crescut vertiginos, împinse în sus de lipsa uleiului de floarea-soarelui din Ucraina. Uleiul de palmier este cel mai ieftin şi cel mai utilizat ulei de gătit din lume, iar Indonezia este cel mai mare producător al acestuia. În luna iunie, Malaezia va interzice exportul tuturor soiurilor de pui, cu excepţia celor mai scumpe, în încercarea de a controla creşterea galopantă a preţurilor. In Singapore, cumpărătorii au golit de pui rafturile supermarketurilor în anticiparea penuriei.

Atente la orice veste pozitivă, pieţele încearcă să evalueze modul în care evenimentele actuale vor influenţa evoluţia viitoare a preţurilor. Ultimele ştiri că Rusia a propus coridoare umanitare care să permită exporturile de cereale din Ucraina şi Rusia au scăzut puţin preţurile. Un fapt interesant este că,preţurile viitoare la grâu - futures cotate pe Euronext sunt mai mici decât preţurile actuale. Pieţele cotează grâul la 385 EURO pe tonă cu livrare în septembrie şi la 334 EURO pe tonă cu livrare în decembrie 2023, ceea ce arată speranţa într-o viitoare normalizare a preţurilor. 

Preţurile mondiale ale alimentelor au scăzut în mai pentru a doua lună consecutiv, după ce în martie au atins un nivel record, potrivit FAO - Agenţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie. Cu toate acestea, atât costul cerealelor, cât şi cel al cărnii au crescut. În ciuda declinului lunar, indicele din luna mai a fost totuşi cu 22,8% mai mare decât cel înregistrat cu un an înainte, împins în sus în parte de îngrijorările legate de impactul invaziei ruseşti în Ucraina. În ceea ce priveşte sezonul 2022/23, estimările pentru producţia de cereale din 2022 indică o scădere probabilă, ceea ce ar marca primul declin din ultimii patru ani, menţionează FAO. 

Această situaţie excepţională în ceea ce priveşte criza alimentară mondială a determinat Banca Mondială să ofere 30 de miliarde de dolari pentru punerea în aplicare a unor proiecte de combatere a insecurităţii alimentare în următoarele 15 luni. Din aceasta sumă,12 miliarde de dolari sunt destinate unor noi proiecte de sprijinire a agriculturii, a protecţiei sociale pentru a amortiza efectele creşterii preţurilor la alimente şi a proiectelor privind apa şi irigaţiile, majoritatea resurselor fiind destinate Africii şi Orientului Mijlociu, Europei de Est, Asiei Centrale şi de Sud. În plus, portofoliul existent al Băncii Mondiale include solduri netrase de 18,7 miliarde de dolari în proiecte cu legături directe cu problemele legate de securitatea alimentară şi nutriţională. În ciuda tuturor eforturilor depuse, suntem încă departe de o normalizare a preţurilor la alimente, deoarece riscurile care ne-au adus aici acţionează încă în forţă.