Ce avantaje şi dezavantaje are munca de acasă

Ce avantaje şi dezavantaje are munca de acasă

Munca de acasă prezintă deopotrivă avantaje şi dezavantaje, potrivit unui studiu realizat de o companie de consultanţă în baza răspunsurilor date online chiar de cei care lucrează de la domiciliu în aceste zile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eliminarea timpului petrecut în trafic şi banii economisiţi sunt principalele avantaje semnalate de angajaţii clădirilor de birouri care lucrează în prezent de acasă, în timp ce la capitolul dezavantaje aceştia punctează în primul rând lipsa socializării directe cu colegii, urmată de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. 
 
Studiul a presupus aplicarea unui chestionar online unui număr de peste 200 de angajaţi care în mod tradiţional lucrează de la birou, dar în ultimele săptămâni au fost nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea de acasă, ca parte a măsurilor de distanţare socială adoptate pentru a limita răspândirea Covid-19.
 
au o vârstă medie de 36 de ani şi lucrează în special în Bucureşti (88%), activitatea lor fiind desfăşurată în domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie şi telecomunicaţii (13%). În medie, respondenţii şi-au desfăşurat activitatea acasă timp de 15 zile lucrătoare înainte de completarea chestionarului. 
 
Eliminarea timpului pierdut în trafic, aspect apreciat de către 80% dintre respondenţi, reprezintă un avantaj considerabil în contextul în care, în medie, angajaţii din Bucureşti parcurgeau distanţa dintre locuinţă şi birou în circa 45 de minute într-o zi obişnuită, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox anul trecut. Următoarele avantaje sunt considerate a fi economiile financiare (pentru 49% dintre respondenţi), îmbunătăţirea echilibrului între activitatea personală şi cea profesională (43%), mai multă libertate în gestionarea programului de lucru (40%), precum şi timpul suplimentar de odihnă (33%).
 
Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii, aspect semnalat de 74% dintre respondenţi, urmat de dificultăţile în separarea timpului dedicat activităţii profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii (33%) şi capacitatea mai scăzută de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuinţă (33%).
 
Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultăţile în gestionarea relaţiei cu clienţii şi colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) şi lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată (24%).
 
În acest context, există un oarecare echilibru în ceea ce priveşte descrierea generală a experienţei lucrului de acasă. Astfel, 38% dintre respondenţi caracterizează perioada de activitate de acasă drept foarte bună sau excelentă, 34% consideră această experienţă ca fiind bună, în timp ce pentru 28% dintre aceştia perioada este nesatisfăcătoare sau chiar frustrantă.
 
Mai mult, opţiunea de a lucra exclusiv de acasă după terminarea perioadei de restricţionare a activităţii este preferată de doar 3% dintre respondenţi, cei mai mulţi optând pentru un program flexibil în care să lucreze 4 zile de la birou şi 1 de acasă (39% dintre respondenţi) sau 3 zile la birou şi 2 de acasă (27%). În medie, angajaţii intervievaţi ar opta, daca ar avea posibilitatea, să lucreze 3,4 zile de la birou şi 1,6 zile de acasă.   
 
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Actualul context a determinat companiile să ia măsuri radicale pentru a proteja sănătatea angajaţilor şi a limita răspândirea Covid-19, astfel că circa 80 – 90% dintre angajaţii clădirilor de birouri lucrează în prezent de acasă. Această migrare masivă vine atât cu beneficii, cât şi cu dezavantaje, care trebuie privite şi din perspectiva caracterului temporar şi oarecum obligatoriu al acestor măsuri.
 
Este îmbucurător faptul că o parte semnificativă a activităţilor din zona serviciilor au putut fi continuate şi de acasă, evitând astfel blocajul unui număr suplimentar de companii. Cu toate acestea, considerăm că viitorul este al soluţiilor mixte, în care prioritate va continua să aibă biroul, acesta nefiind doar un spaţiu fizic, ci şi un spaţiu de socializare şi colaborare, care reflectă totodată valorile şi cultura fiecărei organizaţii în parte.”
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: