Bancher, despre pensiile speciale: Ar trebui majorată vârsta de pensionare. E păcat că sunt trecuţi pe linie moartă
0
Radu Crăciun, director al BCR Pensii şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi-a expus părerea privind rezolvarea problemei pensiilor speciale la Profit TV, sugerând că o soluţie ar putea fi creşterea vârstei de pensionare a beneficiarilor.
În opinia acestuia, statul ar trebui să modifice radical vârsta de pensionare şi să le permită, prin prelungirea perioadei profesionale active, să cotizeze mai mult timp, pentru a putea să le ofere, la final, o pensie de stat care să se apropie de nivelul actual al pensiei speciale, a declarat Radu Crăciun la, la Profit TV.
"Sunt uimit de modul anapoda în care acest subiect este abordat în ultima vreme. În momentul în care vrem să abolim pensiile speciale, înseamnă că dorim să introducem principiul contributivităţii pentru beneficiarii acestor pensii.
Acest principiu spune că beneficiarii vor primi pensii corelate cu salariile lor şi numărul de ani în care au contribuit la pensia publică. Dar aceşti beneficiari ies acum la pensie la 45-50 de ani.
E clar că cineva care are o pensie calculată pe principiul contributivităţii, în condiţiile în care a lucrat până la 50 de ani, va avea o pensie modestă. Aşa că reacţia beneficiarilor pensiilor speciale nu ar trebui să ne mire deloc. Este o reacţie disperată, care decurge din faptul că viaţa lor activă profesională este foarte scurtă, iar numărul de puncte de pensie acumulate va fi redus şi, implicit, şi pensia lor va fi foarte mică", spune Radu Crăciun la Profit TV.
El vede rezolvarea problemei pensiilor speciale prin resetarea vârstei de pensionare a beneficiarilor de aceste drepturi şi asigurarea unei perioade de contributivitate care să permită acordarea unei pensii mari.
"Am văzut cu toţii suficiente filme americane şi am văzut care este vârsta judecătorilor din instanţele americane. Dacă oamenii care beneficiază de pensii speciale se vor pensiona în rând cu restul lumii, s-ar putea să putem să acordăm pensii speciale, dar nu timp 30 de ani, cum se întâmplă acum, ci pentru 15 ani.
Din acel moment nu se mai poate invoca faptul că atentăm la independenţa justiţiei prin faptul că veniturile beneficiarilor vor fi foarte mici. Este păcat că nişte oameni, care se află la maturitatea vârstei lor profesionale, sunt trecuţi pe linie moartă şi statul nu beneficiază încă 10 ani de tot ce ei au învăţat până în acel moment", a spus şeful BCR Pensii.
El a adăugat că problema pensiilor speciale nu este pensia în sine, ci faptul că statul plăteşte o pensie foarte mare într-un interval de timp foarte lung.
Pensii speciale dublate în doar 4 ani
Casa Naţională de Pensii Publice a prezentat statistica pensiilor speciale pe luna mai a anului curent, date care arată că o singură categorie înregistrează creşteri spectaculoase de venituri, de 6 ori mai mari decât ar fi primit în baza contribuţiilor sociale.
Concret, cei 4.088 de foşti magistraţi au încasat în luna mai 2020 o pensie medie de 19.039 lei, de peste 6 ori mai mare decât ar fi primit în baza cotizaţiilor plătite - 3.198 lei în medie.
Aceasta este cea mai mare pensie specială medie din cele şase publicate pe site-ul CNPP, celelalte fiind de doar 2-3 ori mai mari decât pensiile pe care ar fi trebuit să le încaseze în baza contribuţiilor sociale foştii diplomaţi, foştii parlamentari, foştii piloţi din Aviaţia Civilă, foştii grefieri şi foştii angajaţi ai Curţii de Conturi.
Spre comparaţie, pensiile de rând cresc lună de lună cu 1 leu, ajungând în luna mai la „fabuloasa” sumă de 1.379 lei, faţă de 1.378 lei în luna aprilie, cu o creştere „spectaculoasă” de aproape 200 de lei într-un an (1.187 lei în luna mai a anului 2019).
În urmă cu exact 4 ani, luna mai 2016, pensiile foştilor magistraţi erau de 9.403 lei, fiind de 4 ori mai mari decât ar fi trebuit să primească în baza propriilor cotizaţii.
Raportate la pensia medie din luna mai 2016, pensiile speciale ale magistraţilor au ajuns mai mult decât duble, înregistrând o creştere de 102,51%.
Spre comparaţie, pensiile de rând erau în luna mai a anului 2016 de 931 de lei, cu 448 de lei mai mici decât în prezent, ceea ce înseamnă o creştere de 48,12%.
Pensiile parlamentarilor au crescut cu aproape 2.000 de lei
Calculele noastre arată că nu numai pensiile magistraţilor s-au dublat în ultimii 4 ani, o creştere substanţială de aproape 2.000 de lei, fiind înregistrată şi de veniturile lunare ale foştilor parlamentari, pensia medie majorându-se de la 2.876 lei în luna mai a anului 2016, la 4.768 lei în luna mai 2020.
Creşterile celorlalte pensii speciale au fost mult mai reduse: veniturile medii lunare ale foştilor diplomaţi au înregistrat un avans de circa 700 de lei în aceşti 4 ani (de la 5.036 lei în 2016, la 5.765 în 2020); cele ale foştilor piloţi din Aviaţia Civilă au crescut cu mai puţin de 400 de lei (de la 10.973 de lei în 2016, la 11,345 lei în 2020); pensiile medii ale foştilor grefieri au fost majorate cu aproape 1.100 de lei (de la 3.589 lei în 2016, la 4.679 lei în 2020); veniturile medii lunare ale foştilor angajaţi ai Curţii de Conturi au crescut şi ele cu aproape 400 de lei (de la 7.750 lei în 2016, la 8.147 lei în 2020).
În ce priveşte numărul privilegiaţilor, acesta a crescut cu 2.183 de persoane în ultimii patru ani, de la 7.345 beneficiari ai pensiilor speciale în luna mai 2016, la 9.528 persoane în luna mai 2020.
De pensii speciale beneficiază însă şi alte categorii de angajaţi ai statului, precum millitarii şi poliţuştii, numărul total al acestora fiind mai mare de 100.000. Pensiile medii ale foştilor angajaţi ai MApN şi MAI sunt însă mult mai mici în comparaţie cu cele încasate lunar de magistraţi sau alte categorii de „privilegiaţi”.
Se încarcă comentariile...
