Judeţele Timiş (cu o medie de 6200 kilograme la hectar), Arad (6100 kg / ha) şi Bihor (6050 kg / ha) au fost cele mai productive. Astfel, România a contribuit din plin la clasarea Uniunii Europene pe primul loc în topul mondial al regiunilor producătoare de grâu, cu peste 151 de milioane de tone. Poziţia secundă a fost ocupată de China, cu aproape 130 de milioane de tone, iar locul 3 i-a revenit Indiei, cu 98.5 milioane de tone. 

În ultimii ani, România a tot crescut, în ceea ce priveşte producţia totală de grâu. În 2013, s-au recoltat 5.3 milioane de tone. În anul următor, s-a ajuns la 7.3 milioane de tone, pentru ca 2016 să înregistreze un volum total de 8.4 milioane de tone de grâu. Recordul din 2018 al României este cu atât mai important cu cât condiţiile climatice au fost grele. Primăvara a fost secetoasă şi cu temperaturi ridicate, iar apoi au venit ploi multe în iunie şi iulie. Dar puţini se aşteptau la condiţiile din toamnă. Seceta puternică şi extremă a afectat atât lucrările de pregătire a patului germinativ, cât şi desfăşurarea primelor faze de vegetaţie. Germinarea, răsărirea şi apariţia primelor frunze au întârziat, iar în unele zone grâul chiar nu a răsărit, a spus Constantin Năstase, director tehhnic agroest.ro.  Fermierii şi oficialii sunt convinşi că recolta va avea mult de suferit din cauza condiţiilor din toamnă. Grâul românesc, cu înfrăţire în perioada de toamnă, este cel mai expus în acest moment şi necesită o tehnologie adaptată noilor condiţii.

“Din cauza condiţiilor din toamnă, grăul are probleme serioase cu răsărirea. Mai este de răsărit în următoarea perioadă. Nu este foarte bună situaţia în prezent, dar cred că Dumnezeu va mai face o minune şi ne va salva. Producţia nu va fi precum cea de anul trecut, pentru că în toamnă grâul nu a înfrăţit şi a pornit cu un handicap. Vom intra cu tratamente când ne va permite vremea" - Nicolae Sitaru, SC Elsit SRL Orezu.

Pe plan mondial, încălzirea climatică şi impactul acesteia asupra culturii de grâu sunt subiecte aflate tot mai des în centrul discuţiilor din agribusiness. Conform Food Agriculture Organization (FAO), cererea pentru grâu va creşte cu 60% în următorii 30 de ani, deoarece populaţia lumii va ajunge la peste 9 miliarde de oameni. Acest lucru va pune o mare presiune pe cultivatori, având în vedere că doar un grad Celsius în plus adăugat la media temperaturii globale ar duce la scăderea cu până la 6.4% a randamentului culturii de grâu. Dacă s-ar ajunge la o încălzire globală cu 2 grade Celsius, s-ar pierde 213 milioane de tone de grâu, orez şi porumb la nivel mondial. 

Explicaţiile cercetătorilor de la Universitatea din Washington zugrăvesc un tablou sumbru, dacă nu se vor lua măsuri rapide. Temperaturile mari duc la o creştere a metabolismului insectelor care se hrânesc cu cereale. Astfel, vor avea nevoie de mai multă hrană, deci atacul asupra cerealelor va fi mai puternic, mai ales în zonele cu climă temperată. Aici putem include şi România. Cerealele nu vor avea destulă forţă pentru a rezista acestor atacuri, astfel că producţiile vor scădea. Cum organismul consumă 42% din totalul caloriilor necesare doar din grâu, orez şi porumb, situaţia nu este deloc roz. 

Culturile de grâu pot fi salvate sau îmbunătăţile cantitativ şi calitativ şi cu ajutorul biostimulatorilor. Acestea sunt substanţe la modă în ultimii ani şi au rolul de a stimula plantele să extragă cât mai mulţi nutrienţi din sol. Mai mult, în cazul în care în sol există o deficienţă a unei substanţe nutritive, biostimulatorii o oferă plantei. Biostimulatorii sunt un ajutor important pentru plante în perioade de stres, cum ar fi frigul, îngheţul sau seceta. Plantele se refac repede după astfel de condiţii şi duc la producţii importante. Grâul este printre culturile care au parte de tratamente cu biostimulatori.

Agro-Est Muntenia comercializează produse din gama biostimulatorilor. În portofoliul companiei se regăsesc produse precum Plyaminol (cu un conţinut de 30% de aminoacizi liberi), GroPlan A (care maximizează procesele metabolice ale grâului) şi Omex Bio (care are 28% extract de alge), Ecklomar (extract de alge 92%, certificat pentru agricultura ecologică). Sporurile de producţie declarate în ultimii ani de fermieri au ajuns şi la o tonă pe hectar, după folosirea biostimulatorilor. Şi asta pentru că biostimulatorii ajută culturile afectate de diverşi factori: îngheţ, secetă, fitotoxicitate, salinitate, temperaturi caniculare.
 
O altă soluţie este implementarea pe scară largă a irigaţiilor. Ministerul Agriculturii are un program de sprijinire a creşterii suprafeţelor irigate, prin fonduri europene derulate prin PNDR 2014-2020. Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România are fonduri de 1 miliard de euro. 
“Acum ne-a ajutat vremea. Căldura şi umiditatea i-au permis grâului să iasă, să răsară. E bine. Are densitate, acum trebuie fertilizat. Cum îngheaţă puţin solul, trebuie intrat la fertilizat. Ne-a ajuat vremea” – Petre Daea, Ministrul Agriculturii (10 februarie 2019).
 
În viitorul apropiat, asta însemnând vara lui 2019, cel mai mare impact se va observa în zona Uniunii Europene. Specialiştii prognozează o scădere de aproape 15 milioane de tone de grâu faţă de 2018. Astfel, se va ajunge la un total de 138 de milioane de tone. În schimb, producţia totală a Chinei va creşte la aproape 132 de milioane de tone, iar India se va apropia de 100 de milioane de tone. Elanul Chinei este dat şi de o serie de măsuri care au fost luate de către oamenii implicaţi în agribusiness-ul de acolo. Au fost introduse noi soiuri de grâu, mai adaptate la condiţiile schimbătoare de mediu. O maturitate mai târzie a compensat creşterea temperaturilor. În Finlanda, noile soiuri de grâu au dus la o creştere cu 10 zile a perioadei de creştere şi, implicit, la un nivel mai înalt al producţiilor.