Scumpirea carburanţilor, o problemă „dureroasă” pentru români. Blocarea portului Novorossiysk va îngreuna importurile de ţiţei

Scumpirea carburanţilor cu cca 63% în ultimul an este o problemă infinit mai mare pentru români decât creşterea preţului la gaze şi energie, precizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, adăugând că blocarea portului rusesc Novorossiysk va crea mari probleme de aprovizionare cu ţiţei a României.

Situaţia actuală a României:

a) România este o ţară care conform INS în anul 2021 a consumat 13.853,1 mii toe produse petroliere (ţiţei brut rafinat în Romania şi produse petroliere rafinate importate din alte ţări), fiind dependentă în proportie de 78% de importuri 

b) Importurile de produse petroliere brute au fost realizate în anul 2021 de către 3 mari companii care deţin şi rafinării în România:

i. Rompetrol – care importă ţiţei din Kazakhstan, 3.482 mii toe, ţiţei adus prin conducta rusească (care traversează teritoriul rusesc prin conducta rusească Caspian Pipeline Consortium - CPC, până la portul Novorossiysk- Rusia de unde traversează Marea Neagră cu vapoare  până în Portul Constanţa) 

ii. Lukoil – care importă ţiţei rusesc, 2,298 mii toe, (parţial ţiţeiul este adus prin prin conducta rusească CPC, până la portul Novorossiysk de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanţa) 

iii. OMV Petrom – care importă ţitei  din Rusia şi din ţări din afara Rusie, 1.044 mii toe, ţiţei adus prin conducta ruseasca (care traversează teritoriul rusesc - CPC, până la portul Novorossiysk – Rusia de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanţa) 

Caspian Pipeline Consortium

c) Importurile de ţiţei brut din Federaţia Rusa a fost în anul 2021 la un nivel de cca 20% din total ţiţei important în România.

d) Importurile de ţiţei brut care a ajuns în România în anul 2021 în proporţie de 85% au traversat Federaţia Rusă prin conducta CPC până la portul Novorossiysk – Rusia, de unde a traversat Marea Neagră până în Portul Constanţa

e) Importurile de produse petroliere rafinate sunt în proporţie de 26% din ţări UE, 9% din ţări non UE din Europa şi 65% din ţări din fosta URSS

f) Capacitatea de rafinare a ţiţeiului în România este asigurată prin 3 rafinării care în anul 2021 au prezentat următoarea capacitate de rafinare:

i. Lukoil – capacitate 2,4 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 96%,

ii. Petrobrazi OMV Petrom – capacitate 4,5 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 97%

iii. Rompetrol – capacitate 6 mil to din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 58%

Analizand datele statistice prezentate mai sus, se pot trage câteva concluzii privind situaţia reală privind Securitatea alimentării cu produse petroliere a României, în contextul sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse:

- Oprirea livrărilor prin conducta CPC, din Federaţia Rusă (pe motive tehnice sau de orice alta natură) care aduce 85% din ţiţeiul care se prelucrează în România, ar putea crea o criză a combustibilului în România (după epuizarea stocurilor strategice), practic ar scoate de pe piaţă 42% din necesarul de produse petroliere,

- Dacă s-ar adăuga la această situaţie şi oprirea importurilor de produse petroliere care ajunge în Romania din alte ţări din UE, care prelucrează ţiţei rusesc supus embargoului, am mai adăuga scoaterea de pe piaţă a încă 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, există riscul ca România în urma embargoului aplicat Rusiei să rămână fără jumătate din necesarul de benzină/motorină/ 

- Capacitatea de rafinare a României este de 12.9 mil to (din care 2,4 mil to a unei companii ruseşti care încă funcţionează, chiar în condiţiile embargoului impus) în condiţiile în care consumul este de 13,8 mil to. Această situaţie crează o altă vulnerabilitate la adresa securităţii României.

- Alternativa ca titeiul Kazah să ajungă în Romania în situaţia opririi livrarărilor de Federaţia Rusă prin CPC, este că acesta să fie transportat cu vaporul de la Tenghiz (Kazakhstan) la Baku (Azerbaijan) şi de acolo pe conducte până la Batumi (Georgia) şi ulterior pe Marea Neagră la Constanţa. Această rută are dezavantajul capacităţii reduse de transport disponibile, logistica insuficientă la Batumi. Important de menţionat câ în urmă cu o lună KazTransOil a început transportul de ţiţei pe Marea Caspică plecând din portul Kazah Tenghiz, probabil anticipând posibiltatea închiderii CPC. Această rută necesită timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare şi costuri de transport mai mari.

În contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina şi mai ales de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de aprovizionare şi exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE şi din România. Astfel, contextul din Marea Neagră şi variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penurie de produse petroliere în viitor. În acest context, extrem de complicat, o plafonare a preţurilor la combustibil, ar determina limitarea acţiunilor realizate de către importatorii de ţiţei şi ar arunca România într-o penurie de ţiţei şi ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în staţii 

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă, arată că faţă de aceeaşi zi din anul 2021, preţul la pompă este mai mare cu 63%, această creştere are la bază câteva considerente:

- Creşterea cotaţiilor ţiţeiului cu 64%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021

- Creşterea cursului valutar leu/USD cu 14%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021

- Creşterea  costurile de transport maritim al ţiţeiului în Marea Neagră, acesta a crescut cu peste  500%

- Creşterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%

- Creşterea costurilor de rafinare cu cca 30%

- Creşterea costurilor de furnizare cu cca 100% 

- Creşterea accizei percepute de stat cu 3%

- Creşterea cotei TVA perceput de stat urmare a creşterii bazei de aplicare cu 63%

Măsurile pe care România le ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajugem în situaţia lipsei efective a carburanţiilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău, decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din Romania ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească.

Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.

În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an din vânzarea motorinei crescând cu 40%.

În fapt evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina şi închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.

Statul în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, Statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022), 600 mil euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul.

În aceste condiţii consider ca era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără nici un efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7.3 -  7.4 lei/l. 

Având în vedere riscurile care vor influenţa securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar şi nivelul preţurilor din România:

- sancţiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria şi Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel naţional), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste ţări,

- dependenţa României de 78% importurile de ţiţei şi produse petroliere (mare parte din Federaţia Rusă) crează un risc mare atât asupra securităţii aprovizionării României, dar şi o volatilitate mare a preţului la orice incident internaţional în zona ţiţeiului,

- rutele alternative la CPC de aprovizionare cu ţiţei sunt foarte limitate şi cu impact mare în preţ (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate şi se vor reflecta în creşteri de preţ pentru benzină şi motorină,

- creşterea preţului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menţine şi în viitor urmare a războiului din zona şi a minelor în derivă din Marea Neagră

- în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eşecuri de livrare a titeiului în portul Constanţa.

- oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa, va determina creşterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente şi implicit o creştere a preţului benzinei şi motorinei, 

- Ucraina este dispusă să preia toate cantităţile excedente din piaţă la preţ mult peste piaţa din zona, fapt ce va crea un alt factor de creştere a preţului benzinei şi motorinei,

- odată cu pachetul de sancţiuni impuse Federaţiei Ruse,  România va importa produse non rusesti care sunt mult mai costisitoare,

Previzunile AEI arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.

Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de Diplomaţie Energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protrejaţi. Alternativa populistă de Plafonare a Preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibiliilor în România.