„Samsarii” de credite nu mai pot percepe dobânzi de 8.000%. Noi reguli și pentru recuperatorii de creanțe
0În ultimii ani, mai ales în pandemie, tot mai mulți români au apelat la instituții financiare nonbancare (IFN) pentru a împrumuta diferite sume de bani, datorită ușurinței cu care li se acordau, mai ales că nu li se cereau adeverințe de venit, ci doar un act de identitate.
Motivul pentru care IFN-urile acordau atât de ușor împrumuturile pentru persoanele fizice era tocmai faptul că dobânzile practicate, în medie de 7.000 - 8.000% (după cum afirma în urmă cu câteva luni senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului), le aduceau profituri enorme.
Legea, aprobată de Parlament în primăvară, care a trecut și de Curtea Constituțională, va merge pentru promulgare la președintele României, urmând ca - în cazul în care nu este trimisă spre reexaminare - să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare.
Legea prevede limitarea dobânzilor excesive pentru asigurarea protecției consumatorilor. Astfel, în cazul creditelor de consum, dobânda anuală efectivă (DAE) ar trebui să nu depășească “cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, iar, în cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare, DAE să nu depășească “cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă”.În plus, cu titlu de excepție, în propunere se prevede că, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu va putea fi mai mare de 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu va putea depăși dublul valorii totale a creditului.
De asemenea, în situația în care nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi și/ sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele menționate mai sus, “aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluționare alternativă a litigiilor”.
Așadar, în situaţia depăşirii plafoanelor deja amintite, consumatorul va putea solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul va fi obligat să transmită acestuia, în termen de maximum 30 de zile de la primirea cererii corespunzătoare a consumatorului, o propunere, în scris, de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare. Aceste aspecte se vor aplica și în cazul cesiunilor de creanță.
Noi reguli și pentru recuperatorii de creanțe
Atât băncile, cât și IFN-urile vând când e cazul creditele neperformante, adică acele împrumuturi acordate unor debitori care ajung în situația în care nu-și mai pot plăti ratele. Deseori entitățile (denumite popular recuperatori de creanțe) somează persoanele fizice să plătească datoria, amenințându-le cu executarea silită.
Noua lege trimisă președintelui României spre promulgare îi obligă pe acești recuperatori să nu perceapă sume în plus și să înștiințeze persoanele fizice în scris asupra faptului că au cumpărat creanțele.
„Art. 12. – (1) În vederea asigurării transparenței activității de cesiune de creanțe, la momentul transferului creanței individuale ori în cadrul unui portofoliu de creanțe, consumatorul este informat cu privire la cuantumul sumei datorate, fiindu-i prezentate și documentele justificative, cu respectarea termenelor și a procedurilor prevăzute de art. 59 și 60 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită.
(3) Cuantumul creanței va cuprinde toate costurile inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului”, prevede propunerea.
Explicații oficiale
În urmă cu ceva timp, inițiatorul Daniel Zanfir explica că nicio firmă de recuperare nu poate solicita de la debitor mai mult decât valoarea creanței. „Încheiem și aici cu acea mizerie care însemna hărțuirea fără limite a celor care aveau de plătit aceste sume”.
La creditele de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR, se mai arată în proiectul adoptat.
Prin excepţie de la aceste prevederi, la creditele de consum cu o valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi.
La cele cuprinse între 5.001 lei şi 10.000 lei, acesta nu poate depăşi 0,8% pe zi, iar la cele cuprinse între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării poate fi de maxim 0,6% pe zi.
Valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului
„Sunt IFN-uri care practică dobânzi și de 60.000%. Media dobânzilor practicate de IFN-uri este undeva la 7.000%-8.000%. Am redus drastic aceste dobânzi, ca atare, niciun cetățean care ia un credit de consum la un IFN nu va plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate”, a mai explicat Daniel Zanfir.
AURSF cere președintelui să promulge de urgență legea anti-cămătărie
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), cea care de-a lungul a aproape două decenii a militat pentru drepturile românilor care au luat împrumuturi în franci elvețieni (CHF) a salutat decizia CCR de respingere a sesizării de neconstituționalitate depuse de un grup de parlamentari, referitoare la legea privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării prin intermediul instituțiilor financiare nebancare (IFN), cunoscută și ca legea anti-cămătărie.
AURSF îi solicită președintelui României să promulge legea în cel mai scurt timp posibil, pentru a-i ajuta pe toți românii aflați în situații extrem de dificile, în condițiile dobânzilor cămătărești practicate pe această piață de unele IFN-uri.
„După promulgarea legii, niciunui român nu i se va mai putea cere să plătească unui IFN mai mult decât dublul valorii creditului, existând de asemenea, și o plafonare a dobânzilor care pot fi percepute consumatorilor, în funcție de tipul, respectiv valoarea creditului”, a anunțat asociația.
De asemenea, pentru prima dată, consumatorii vor putea depune solicitările de rezolvare amiabilă a solicitării de reducere a dobânzilor, respectiv a costului total al creditului și prin intermediul asociațiilor de consumatori.
“Aproape 3 luni și jumătate au avut de așteptat românii cu credite la IFN-uri până când Curtea Constituțională a României a permis legii, după o amplă analiză, să avanseze în forma în care a fost aprobată de Parlamentul României, pentru a fi promulgată de Președintele României. Facem un apel de suflet către Președintele României să o promulge în cel mai scurt timp posibil, pentru a curma coșmarul cu care se confruntă un număr foarte mare de români, cei mai mulți dintre ei cu venituri mici și cu un grad redus de educație financiară”, afirmă Alin Iacob, președintele AURSF.
Se încarcă comentariile...
