Să tot faci afaceri în centrele comerciale: chiria e sub 13% din vânzări, iar puterea de cumpărare a clienţilor e în creştere
0
Cifra de afaceri (reprezentând valoarea vânzărilor) obţinută în centrele comerciale din Bucureşti este de 2.320 de euro pe metru pătrat pe an, dublul valorii înregistrată din mallurile din afara Capitalei, aceeaşi diferenţă fiind consemnată şi în ceea ce priveşte nivelul chiriilor, 29 euro/mp/lună faţă de 13 euro/mp/lună.
În ceea ce priveşte centrele comerciale din ţară, vânzările se ridică la 1.230 de euro/mp/an, în timp ce parcurile de retail din ţară vând de 1.120 de euro pe metru pătrat pe an, iar chiriile sunt de 10,65 euro pe metru pătrat pe lună, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă CBRE.
Din aceste date reiese că, în Bucureşti, la vânzări de 193 de euro/mp pe lună comercianţii plătesc 29 de euro/mp chirie, iar comercianţii din teritoriu au vânzări de 101 euro/mp/lună şi plătesc o chirie de 13 euro/mp/lună.
Bucureşti: clienţii au venituri cu 30% mai mari
"Dacă baza de cercetare a performanţelor centrelor comerciale din afara Bucureştiului era mai mare şi luam în calcul mai multe centre dominante, diferenţele faţă de Bucureşti ar fi fost mai mici.
Estimăm că valorile medii ale cifrei de afaceri din provincie sunt în realitate mai mari cu 10-15%, adică ajung la 1.420-1.450 euro pe metru pătrat pe an. Chiriile se încadrează în aceeaşi marjă", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Laura Bencze, head of research CBRE.
Ea a explicat că difenţele dintre Bucureşti şi celelalte oraşe se datorează în primul rând venitului mediu care în Capitală era în 2013, de 512 euro pe lună comparativ cu 310 euro pe lună în afară, adică cu 30% mai mare.
De asemenea, diferenţele sunt date şi de rata şomajului (2% în Bucureşti versus 5,3% în afara Capitalei).
La realizarea studiului au fost luate în calcul datele furnizate de 11 centre comerciale şi parcuri de retail, totalizând 492.000 metri pătraţi, respectiv 17% din stocul total.
Spaţiu mic, chirie mare. Şi invers
Chiria spaţiilor de retail din România variază de la 63 de euro în Bucureşti pentru unităţi de 1-50 euro pe metru pătrat la 20 de euro pentru unităţi de 501-1.000 euro pe metru pătrat, în timp ce în afara Capitalei chiriile coboară la 8,3 euro pe metru pătrat pe lună pentru spaţii de 1.001-2.000 euro în parcurile de retail.
"Cu mici excepţii cele mai mari chirii se înregistrează în centrele comerciale din Bucureşti, urmate, în ordine, de centrele comerciale şi parcurile de retail din afara Capitalei. În funcţie de profilul retailerilor, cele mai mari chirii se înregistrează pentru retailerii de confort (parfumerii, tutun, bijuterii, pet shop, florării), de cei de servicii şi cei de mâncare. Aceste categorii ocupă în general spaţii reduse, de sub 100 de metri pătraţi", a explicat Laura Bencze.
În ceea ce priveşte nivelul vânzărilor pe categorii de retaileri, Bucureştiul produce cele mai mari vânzări şi cele mai bune performanţe pentru toate tipurile de chiriaşi sau de suprafaţă.
"În timp ce în Bucureşti nu este nimic ieşit din comun dacă se înregistrează venituri de peste 10.000 de euro/mp/an pentru o multitudine de chiriaşi (în special cei profilaţi pe mâncare şi confort), venituri de 6.000 de euro/mp/an în provincie sunt foarte rare", se precizează în raport.
Confortul financiar, în limite rezonabile
CBRE a calculat, de asemenea, o rată de sustenabilitate, care arată gradul de confort financiar al chiriaşului în centrul comercial şi calculată ca raport între suma formată din chirie + costuri cu întreţinerea + cheltuieli de marketing şi cifra de afaceri obţinută în aceeaşi perioadă.
"Potrivit calculelor noastre, 15% ar fi o rată care ar aduce profit atât dezvoltatorului cât şi retailerului, în timp ce de la 25% apar motive de îngrijorare.
Studiul a relevat o rată medie de 16,5% pentru Bucureşti, 16% pentru centrele comerciale din provincie şi 13% pentru parcurile de retail.
Diferenţele cele mai mari între Bucureşti şi provincie apar la retailerii din sectorul confort, sub 14% în Bucureşti şi 25% în afara Capitalei şi la cei de alimente (diferenţa fiind de peste 40%)“, a precizat reprezentantul CBRE.
Laura Bencze a mai arătat că în cazul retailerilor din zona confortului diferenţele apar tot din cauza veniturilor mai mari din Bucureşti.
În ceea ce priveşte retailerii din domeniul alimentar, Bencze spune că diferenţele mari pot fi explicate şi prin faptul că în provincie mulţi dintre aceşti chiriaşi sunt locali, iar o parte dintre ei nu declară toate veniturile.
Studiul a avut la bază datele din 2013 şi nu au inclus nici supermarketurile şi hipermarketurile, cinematografele sau zonele de petrecere a timpului liber (cazino, bowling), nici unităţile de bricolaj.
Se încarcă comentariile...
