România va construi cu Franța hidrocentrala de la Tarnița, de un miliard de euro. Este cea mai mare investiție energetică din ultimul deceniu
0Proiectul Tarnița, conceput în epoca Ceaușescu și blocat timp de decenii, revine în atenția sectorului energetic odată cu asocierea Hidroelectrica și Électricité de France într-o companie mixtă dedicată dezvoltării sale. Parteneriatul, aprobat de acționarii Hidroelectrica, marchează prima încercare serioasă din ultimii ani de a transforma această investiție strategică într-o soluție reală pentru flexibilizarea sistemului energetic, potrivit Profit.
Este vorba de hotărârea acționarilor Hidroelectrica de a crea, împreună cu gigantul francez Électricité de France, o companie mixtă în cote egale, menită să readucă la viață proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița–Lăpuștești, conceput încă din anii ’80, dar niciodată realizat.
Noua societate va avea un mandat clar: să dezvolte, etapă cu etapă, o investiție considerată esențială pentru stabilitatea sistemului energetic românesc. Acordul acționarilor, aprobat odată cu asocierea, stabilește regulile de funcționare ale acestei entități comune și trasează responsabilitățile fiecărei părți. Hidroelectrica, controlată majoritar de stat, intră astfel într-un parteneriat cu unul dintre cei mai mari producători de energie din lume, un actor cu experiență vastă în proiecte similare.
România trebuie să garanteze un mecanism de sprijin financiar în faza de operare a centralei, după punerea în funcțiune
EDF a condiționat implicarea de garantarea unui mecanism de sprijin în faza de operare, având în vedere costurile ridicate și rolul central al unei centrale cu acumulare prin pompaj într-o piață dominată tot mai mult de energie regenerabilă. România dispune deja de o ordonanță din 2014 care oferă facilități importante pentru astfel de proiecte, însă proiectul Tarnița nu a trecut niciodată de stadiul de intenție.
Povestea Tarnița este, însă, una complicată din cauza moștenirii birocratice a vechii companii Hidro Tarnița SA, intrată în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate realizat în 2008 și actualizat în 2014 -o documentație amplă, cu analize tehnice, studii topo și geotehnice, planșe și soluții de racordare - se află în patrimoniul acestei societăți și nu poate fi vândut. SAPE, acționarul majoritar, a blocat valorificarea lui, anunțând că dorește să-l preia pentru a-l folosi în interes național. Un amendament legislativ aflat în discuție ar permite relansarea proiectului fără realizarea unui nou studiu, doar prin actualizarea celui vechi, ceea ce ar putea scurta semnificativ calendarul investiției.
Proiectul original prevedea o centrală de 1.000 MW, cu patru grupuri de câte 250 MW, amplasată la 30 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Construcția ar fi trebuit să dureze între cinci și șapte ani, iar rolul centralei fiind de echilibrare sistemul energetic în contextul dezvoltării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și al creșterii capacităților eoliene și solare. Criticii au susținut însă că investiția, estimată la peste un miliard de euro încă din anii 2010, ar fi greu de amortizat în condiții de piață.
Se încarcă comentariile...
