Analiză România, țara proprietarilor fără bani. Jumătate din veniturile românilor săraci se duce pe facturi
0România are foarte mulți proprietari de locuințe. Pe hârtie, foarte mulți români „au avere”, însă foarte puțini au lichidități, majoritatea dintre ei trăind din salariu și împrumuturi pentru plata facturilor de la lună la lună. Așa se face că, aproape jumătate din venitul celor mai săraci se duce la factura pentru energie.
„2% din populația României (Stratul conectat la decizie) deține cca 35% din avuția privată, în schimb 42% din populația României (Consumatorii de plus-valoare) deține cca 5% din avuția privată. Dacă în lunile de iarnă, pentru prima categorie costul facturilor la energie este de 2% din venituri, la cea de a doua categorie facturile la energie ajung până la 50% din venituri. Această realitate arată ineficiența mecanismului de plafonare a prețului la gaze și energie pentru persoanele sărace”, susține expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit acestuia, România anului 2026 are o forță de muncă de aproximativ 8,26 milioane de persoane. Avem aproape 4,7 milioane de pensionari. Avem peste 1,3 milioane de bugetari. Avem dintre care aproximativ 0,33 milioane de oameni care pot fi considerați – într-un model de analiză – stratul conectat la decizie, contracte publice și control instituțional. Avem peste 300.000 de beneficiari de venit minim de incluziune, peste 260.000 de șomeri înregistrați, aproape 570.000 de studenți și încă milioane de persoane inactive.
Rezultatul este o economie în care presiunea pe buget este foarte mare, iar masa celor care primesc bani din redistribuire este aproape egală cu masa celor care produc.
Trei categorii economice distincte
Analiza realizată de expertul în energie împarte populația în trei mari grupuri, cu realități foarte diferite.
1. Stratul conectat la decizie (aprox. 2% din populația adultă)
Este vorba despre aproximativ 330.000 de persoane aflate în zona de conducere și influență economică. Veniturile lor lunare pot varia între 50.000 și 130.000 lei, iar în multe cazuri venitul anual ajunge la sute de mii de euro sau chiar milioane.
Pentru acest segment, costul energiei în lunile de iarnă înseamnă aproximativ 2–6% din venit. Chiar dacă au un consum energetic mult mai mare decât media, factura nu reprezintă o problemă reală.
În plus, acest grup deține aproximativ 35% din avuția privată a României.
2. Muncitori, specialiști și antreprenori (aprox. 48% din populație)
Aici intră majoritatea celor care susțin economia prin muncă directă sau activitate antreprenorială.
Venituri medii lunare:
• Muncitor: aproximativ 5.800 lei
• Specialist: aproximativ 12.500 lei
• Antreprenor (gospodărie medie): aproximativ 20.000 lei
Iarna, energia ajunge să reprezinte:
• 10–12% din venit pentru muncitori
• 8–10% pentru specialiști
• 5–8% pentru antreprenori
Diferențele par mici în cifre absolute, dar sunt mari ca impact. Cu cât venitul este mai mic, cu atât energia apasă mai greu în buget. Există un prag minim de consum (căldură, lumină, mobilitate) sub care nu se poate coborî, indiferent de venit.
3. Consumatorii de plus-valoare (aprox. 42% din populație)
Aceasta este categoria cea mai vulnerabilă. Include:
• Bugetari fără funcții de conducere (aprox. 5.800 lei/lună)
• Pensionari (aprox. 2.800 lei/lună)
• Beneficiari de venit minim de incluziune în mediul rural (aprox. 650 lei/lună)
Iarna, energia înseamnă aproximativ:
• 10% din venit pentru bugetarii fără funcții de conducere
• 19% pentru pensionari
• până la 50% pentru cei cu venit minim de incluziune
„Pentru cei foarte săraci, energia nu mai este doar o cheltuială. Este o chestiune de supraviețuire. Jumătate din venit poate merge pe încălzire și strictul necesar de mobilitate.
Deși această categorie reprezintă 42% din populație, ea deține doar aproximativ 5% din avuția privată a țării”, punctează expertul.
Paradoxul: proprietari, dar fără bani disponibili
România are foarte mulți proprietari de locuințe. Pe hârtie, mulți români „au avere”. În realitate, puțini au lichidități – bani disponibili pentru situații neprevăzute.
De aceea, creșterea prețurilor la energie lovește atât de puternic. Chiar dacă oamenii au o casă, nu au bani puși deoparte pentru a absorbi șocurile.
De ce plafonarea nu rezolvă problema celor mai săraci
Diferența majoră nu este doar între „bogați” și „săraci”, ci între cei pentru care energia reprezintă 2–6% din venit și cei pentru care reprezintă 30–50% din venit.
Un mecanism general de plafonare a prețului ajută pe toată lumea, inclusiv pe cei care nu au nevoie reală de sprijin. În schimb, pentru persoanele cu venituri foarte mici, chiar și un preț plafonat poate însemna o povară uriașă.
Problema nu este intenția politicii publice, ci structura veniturilor. Energia are un consum minim necesar, care nu scade proporțional cu venitul. Din acest motiv, impactul este regresiv: apasă mai tare pe cei cu venituri mici.
Presiunea bugetară și electorală
Aproximativ 6 milioane de oameni sunt pensionari sau bugetari. Într-o țară cu 8,26 milioane de persoane active, această masă are o influență electorală majoră.
Presiunea pentru creșteri de pensii, stabilitate salarială în sectorul public sau plafonări la energie nu este doar o decizie politică emoțională. Este rezultatul unei realități numerice: grupurile mari au greutate mare.
„România nu are o problemă de „lene colectivă”, ci una structurală: productivitatea este prea scăzută pentru a susține, fără tensiuni, un sistem larg de redistribuire.
Iarna funcționează ca un test de rezistență. Pentru unii, factura la energie este un inconvenient sezonier. Pentru alții, este jumătate din bugetul lunar.
Până când baza productivă a economiei nu va crește suficient – adică mai mulți oameni să producă mai multă valoare – tensiunile vor continua. Nu este o problemă morală, ci una matematică. Iar matematica nu ține cont de discursuri”, conchide expertul.
Se încarcă comentariile...
