Analiză Prețul gazelor nu va crește facturile românilor, dar va scumpi produsele fabricate în România

Prețul gazelor nu va crește facturile românilor după data de 1 aprilie, când se va renunța la plafonare, dar vor scumpi toate produsele fabricate în România care folosesc gaze, consideră experții consultați de „Adevărul”.

Prețul gazelor nu va crește facturile românilor, dar va scumpi produsele fabricate în România

Ministerul Energiei a publicat un proiect de act normativ care instituie măsuri temporare aplicabile clienților casnici de gaze naturale și producătorilor de energie termică pentru populație în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, după expirarea actualei scheme de plafonare (31 martie 2026). Proiectul stabilește formule clare de calcul a prețului gazelor naturale, care nu vor afecta consumatorii casnici și producătorii de energie termică, dar vor crește facturile din industrii care folosesc gazul natural în procesul de producție.

Chisăliță: Consumatorii industriali pot plăti și cu 25% mai mult pentru gaze

„Astăzi nu se mai putea face altceva. Prețul gazelor naturale ar fi ajuns cu 30% mai scump decât este în prezent, pentru că, în lipsa unor reglementări, toată lumea se grăbea să cumpere acum și ar fi crescut foarte mult prețul. Acest proiect de act normativ creează avantaje pentru consumatorii casnici. Vor avea aproape aceleași prețuri ca în 2024 – 2025. În ce privește consumatorii non casnici, marii consumatori industriali, aceștia vor avea facturi cu circa 15% mai mari decât în 2025 și cu circa 25% mai mult decât cele plătite de populație pentru un consum normal”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”. 

Silviu Gresoi: A fost introdus un preț fix de vânzare pentru producătorii de gaze

La rândul lui, analistul Silviu Gresoi spune că, potrivit proiectului de OUG, după 1 aprilie 2026 se introduce un mecanism tranzitoriu de stabilire a prețului gazelor pentru clienții casnici, valabil până la 31 martie 2027. „Prețul final nu mai este plafonat administrativ, ci va fi calculat după o formulă clară: cost mediu ponderat de achiziție (CMP) al gazelor plus component fixă de furnizare de 15 lei/MWhplus tarife reglementate de transport și distribuție plus taxe”.

Expertul a precizat că documentul prevede explicit că producătorii interni vor avea obligația să livreze gaze pentru segmentul casnic și pentru producerea energiei termice pentru populație la un preț reglementat de 110 lei/MWh, în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, cu prioritate pentru constituirea stocurilor și acoperirea consumului din sezonul rece.

„În plus, furnizorii și producătorii de energie termică trebuie să constituie stocuri minime în depozite la un nivel de minimum 90% din capacitatea națională de înmagazinare înainte de iarna 2026–2027. Nerespectarea obligațiilor din schemă este sancționată cu amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”..

Alimentele se vor scumpi cu cel puțin 5% doar din cauza prețurilor gazelor

În ciuda intenției de a face un bine românilor, măsura ar putea face mai mult rău, pentru că va scădea factura de gaze pentru consumatorii casnici, dar vor crește prețurile tuturor produselor fabricate cu ajutorul gazelor naturale.

„Intenția Guvernului de a reglementa prețul la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Așa cum arată analizele realizate de Asociația Energia Inteligentă (Impactul ”pretului administrat” / Analiza ponderii costului cu energia în alimente), acest tip de intervenție nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Estimările acestuia indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie până la 15% față de nivelul din 2025. Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă.

Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) și inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, punctează expertul în energie.

În acest context, o estimare a AEI arată că inflația alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la cca. 7,5–9,0%. Cu alte cuvinte, există șanse ca anul 2026 să aducă o inflație alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025.

Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor.

„Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar. În lipsa unor decizii care să țină cont de efecte în lanț ale intervențiilor administrative, România riscă să rămână nu doar campioana politici scumpirilor, ci și exemplul clar al modului în care costurile ascunse ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului”, arată specialistul.