România încă nu e pregătită să intre în etapa Industry 5.0: ce riscă afacerile locale

România pierde valul creșterii pe baza tehnologiei, din cauză că ritmul de implementare a digitalizării și inteligenței artificiale este printre cel mai scăzut în companii în comparație cu alte state UE, susțin specialiștii precizând că cele mai afectate sunt IMM-urile, care în acest moment au în medie o productivitate de 2-3 ori mai mică decât potențialul real. 

România pierde valul creșterii pe baza tehnologiei, din cauza ritmul lent de digitalizare

Acestea continua să existe, dar multe vor risca să intre pe modul de supraviețuire în următorii 3-5 ani dacă nu automatizează procese de bază și operațiuni consumatoare de timp, bani și alte resurse, avertizează specialiștii în digitalizare și inteligență artificială.

Datele Eurostat confirmă decalajul: doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc soluții de automatizare și inteligență artificială, mult sub nivelul țărilor lider din UE, unde peste 33% dintre organizații folosesc deja AI. Diferența față de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică o întârziere structurală, estimată de specialiști la 5–10 ani în ceea ce privește integrarea AI în procesele de business.

„România a rămas mult în urmă la capitolul digitalizare, deși, paradoxal, are toate resursele necesare – tehnologii furnizate și apreciate internațional, oameni foarte bine pregătiți și una dintre cele mai bune conexiuni la Internet din lume. Provocarea nu este capacitatea de dezvoltare, nu este accesul la soluții, ci adaptarea la noua realitate și viteza de implementare, care rămâne scăzută. Digitalizarea este încă puțin prezentă în companii, deși astăzi poate fi accesată rapid și la costuri reduse.

În majoritatea IMM-urilor cu care lucrăm, blocajele sunt încă de bază: raportare realizată manual în Excel, departamente care funcționează izolat, cu vizibilitate limitată asupra datelor, iar comenzile sunt gestionate prin email, WhatsApp sau documente pe hârtie. Nu sunt probleme complexe, ci obiceiuri operaționale care nu au fost reorganizate digital. Însă procesele de muncă trebuie automatizate pentru ca firmele să poată continua să producă – fără digitalizare, nu mai e vorba despre pierdere în fața competiției, ci despre supraviețuire în viitorul foarte apropiat, în doar 3-5 ani de zile”, explică Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect.

Situația digitalizării în România, care ridică deja semne de îngrijorare pe fondul decalajului față de economiile europene avansate, va fi analizată la EnterTech 2026, eveniment dedicat digitalizării aplicate și automatizării businessului, care are loc pe 26-27 martie în București.

Experți în Digitalizare, AI și Securitate Cibernetică din România, alături de specialiști independenți din Australia, Italia, Belgia și România, vor dezbate impactul inteligenței artificiale asupra productivității și modului de organizare a muncii în companii.

România încă nu e pregătită să intre în etapa Industry 5.0: ce riscă afacerile locale

La nivelul Uniunii Europene se face tranziția către Industry 5.0, însă România nu este încă pregătită pentru acest salt. Dacă Industria 4.0 a însemnat digitalizare, AI, IoT și automatizare, Industry 5.0 aduce o abordare în care tehnologia și oamenii lucrează împreună pentru rezultate mai eficiente, sustenabile și personalizate. Conceptul este promovat în UE ca direcție strategică pentru competitivitate și reziliență, însă decalajele de digitalizare din România pot încetini adoptarea acestui model.

Având în vedere rata mică de digitalizare, aproape toate IMM-urile din România au nevoie să automatizeze procese, dar în special cele din retail, ecommerce, medical, HoReCa, turism, producție și servicii profesionale, unde există un consum mare de resurse, în general timp și bani.

„Fără digitalizare, companiile pierd beneficiile Industry 5.0 și riscă un dublu decalaj: productivitate mai scăzută și dificultăți în atragerea angajaților talentați. Adopția digitală accelerează acolo unde este impusă de context — companiile IT și cele care lucrează cu investitori străini au avansat mai rapid, deoarece standardele sunt stabilite extern. În schimb, multe IMM-uri locale, în special din producție, servicii și afaceri de familie, operează încă cu o structură digitală minimă, chiar dacă instrumentele sunt deja disponibile”, explică Boccalini.

Cum sunt afectate concret IMM-urile din România fără inteligență artificială

Fără inteligență artificială și automatizare, IMM-urile din România înregistrează pierderi directe și indirecte care afectează creșterea și profitabilitatea, avertizează specialiștii. Sunt afectate de o serie de probleme, printre care:

• costuri operaționale mai mari cu până la 30-40% din cauza proceselor manuale și a lipsei automatizării

• productivitate scăzută, de 2-3 ori mai mică, cu timp pierdut în sarcini repetitive (facturare, raportare, suport clienți)

• venituri ratate prin lipsa analizei datelor și a personalizării ofertelor

• vânzări limitate, din cauza digitalizării superficiale și a lipsei optimizării proceselor comerciale

• decizii mai lente și mai puțin precise, bazate pe intuiție, nu pe date

• dificultăți în scalare, deoarece creșterea implică angajări și costuri suplimentare

• competitivitate redusă față de companiile digitalizate din UE

• pierdere de oportunități de inovare și parteneriate, în ecosisteme tot mai tehnologizate

„În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile și își optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile și se mută din sedii fixe în spații flexibile sau coworking pentru a-și controla costurile — ceea ce este absolut recomandat.

Totuși, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească și în acțiuni care susțin creșterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un „nice to have”, ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul”, punctează Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, fondator Supertree Workspaces & More și Managing Partner Adeco Advisory.

Ce pot face firmele: digitalizarea nu e despre a folosi zeci de softuri

Specialiștii subliniază că digitalizarea nu înseamnă utilizarea a zeci de aplicații separate, ci crearea unui mediu digital coerent, în care datele companiei sunt centralizate, structurate și ușor de accesat.

Un pachet minim de digitalizare pornește de la consolidarea informațiilor într-un ecosistem sigur și de la definirea unor procese clare de colaborare, atât intern, cât și în relația cu furnizorii și clienții. Abia în acest context soluțiile de inteligență artificială, precum Microsoft 365 Copilot, pot genera valoare reală, automatizând sarcini, sintetizând informații și sprijinind deciziile operaționale.

În practică, implementarea unui astfel de pachet începe, de regulă, de la aproximativ 3.000 euro, în funcție de tipul businessului, volumul de date și numărul de utilizatori, deoarece digitalizarea se reflectă în principal în licențe și configurarea mediului de lucru, nu în dezvoltări software complexe.

Specialiștii atrag atenția că primul pas nu este achiziția de software, ci o etapă scurtă de analiză a modului în care funcționează compania: unde se pierd informațiile, cum circulă datele și cum colaborează echipele. Pe baza acestei diagnoze, licențele pot fi activate și procesul de consolidare a datelor poate începe rapid, fără a perturba activitatea zilnică.