Migrena nu este orice durere de cap. Explicațiile dr. Tudor Genes despre o boală care afectează milioane de români

Migrena este una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice, ce afectează aproximativ 12-15% din populație. „Toată lumea spune «mă doare capul», dar migrena nu este orice durere de cap”, atrage atenția dr. Tudor Marcel Genes, medic specialist neurolog la MedLife Micromedica Piatra Neamț, care explică diferențele dintre migrene și alte tipuri de durere de cap.

Cum știm că este migrenă

Există peste 200 de tipuri de cefalee, însă migrena are trăsături clare. „Migrena reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice, dar nu este un diagnostic de excludere, ci unul bazat pe criterii clinice pozitive, bine definite”, afirmă dr. Genes.

Cea mai frecventă formă este migrena fără aură, care apare brusc, durerea se instalează direct, fără avertismente neurologice prealabile. În schimb, migrena cu aură – prezentă la aproximativ un sfert dintre pacienți – este precedată de indicii vizuale sau senzitive înainte de debutul durerii, fiind un indicator clar al unei activități electrice cerebrale particulare.

O formă severă este migrena cronică, în care „pacientul suferă de dureri de cap în cel puțin 15 zile pe lună timp de un trimestru, transformând boala într-o stare permanentă de invaliditate”, arată dr. Genes.

Regula „5-4-3-2-1”

Pentru stabilirea diagnosticului de migrenă, medicii folosesc o structură riguroasă:

·        cel puțin 5 episoade,

·        durată între 4 și 72 de ore, adică 3 zile,

·        minimum 2 caracteristici ale durerii (unilaterală, pulsatilă, intensitate moderată-severă, agravare la efort),

·        însoțită de cel puțin 1 simptom precum greață, vărsături sau intoleranță la lumină și zgomot.

„În cazurile în care tabloul clinic este recurent, dar bifează doar parțial aceste criterii, utilizăm diagnosticul de „migrenă probabilă”. Această strictețe ne permite să diferențiem clar migrena de cefaleea de tensiune, acea durere bilaterală, resimțită ca o menghină, care nu prezintă greață, și să excludem cauze secundare mai grave, asigurându-ne că tratamentul este corect direcționat”, subliniază medicul.

Ce este aura și de ce apare doar la unii pacienți

Mulți pacienți descriu „scântei”, linii în zig-zag sau furnicături înaintea durerii. Acesta este fenomenul numit aură. „Aura este o tulburare neurologică tranzitorie, reversibilă, care precedă sau însoțește durerea la aproximativ 25-30% dintre pacienți”, spune dr. Genes.

Simptomele se dezvoltă gradual (peste 5 minute), durează 5-60 minute și sunt urmate de cefalee în maxim 60 minute. Din punct de vedere biologic, fenomenul este declanșat de o „depresie corticală propagată” – un val de activitate electrică intensă care traversează creierul.

„Imaginați-vă un val care pornește din zona responsabilă de vedere și înaintează lent. Pe măsură ce trece, lasă în urmă o stare temporară de inactivitate. De aceea pacienții văd întâi scântei, apoi pete oarbe”, explică dr. Tudor Genes.

Aura nu înseamnă doar tulburări vizuale. „Ea poate migra și spre zonele senzitive, provocând furnicături la nivelul feței sau mâinii, sau spre zonele limbajului, făcând ca pacientul să își găsească cu dificultate cuvintele”, susține neurologul.

Alimente „vinovate” de migrenă

Ciocolata, vinul roșu, brânzeturile maturate – lista „suspecților” este lungă, dar realitatea este mai complexă. „Migrena nu este declanșată, de regulă, de un singur element, ci de o sumă de factori care, împreună, depășesc pragul de excitabilitate al creierului”, explică medicul.

Creierul migrenos este hipersensibil la schimbare: lipsa somnului, deshidratarea, fluctuațiile glicemiei sau variațiile de presiune atmosferică pot contribui simultan la declanșarea unei crize.

,,Încurajăm consumul de alimente cu un indice glicemic scăzut pentru a preveni „vârfurile” de insulină și alimente bogate în magneziu și riboflavină (vitamina B2), cum ar fi spanacul, semințele de dovleac sau migdalele, despre care studiile clinice sugerează că pot ridica pragul de toleranță al sistemului nervos”, precizează neurologul.

În locul listelor drastice de interdicții, dr. Genes recomandă „o disciplină a regularității: mese la ore fixe, hidratare constantă și o selecție conștientă a alimentelor integrale în detrimentul celor ultra-procesate”.

Femeile, de trei ori mai afectate de migrenă

Statisticile clinice relevă o realitate incontestabilă: femeile sunt de trei ori mai afectate de migrenă decât bărbații. „Motorul central al acestei diferențe este estrogenul”, spune dr. Genes. Hormonul nu este problematic prin nivelul său în sine, ci prin fluctuații.

Scăderea estrogenului înainte de menstruație reduce pragul de activare al sistemului implicat în durere. De aici migrena menstruală, „o formă adesea mai lungă, mai severă și mai rezistentă la tratamentul obișnuit”.

Perimenopauza este adesea perioada cea mai dificilă, din cauza „haosului hormonal”. Vestea bună o dă tot neurologul: „Odată cu stabilizarea hormonală după menopauză, aproximativ două treimi dintre femei experimentează o ameliorare semnificativă.”

Pericolul calmantelor luate prea des

Una dintre cele mai mari capcane este abuzul de analgezice. „Atunci când medicamentele simptomatice sunt utilizate mai mult de 10-15 zile pe lună, creierul suferă o adaptare maladaptativă”, avertizează medicul.

Apare astfel cefaleea de rebound – sau cefaleea prin abuz medicamentos. Acest fenomen este recunoscut oficial în clasificările internaționale ale cefaleelor (International Classification of Headache Disorders ICHD-3). „Pacientul ajunge să ia medicamentul nu pentru a trata o durere nouă, ci pentru a preveni simptomele de sevraj ale dozei precedente,” constată dr. Tudor Genes.

Consecința? Transformarea migrenei episodice într-o migrenă cronică, cu durere aproape zilnică. Tratamentul presupune detoxifiere și inițierea unei terapii preventive corecte.

În ultimii ani, tratamentul migrenei s-a schimbat radical, terapiile moderne se bazează pe anticorpi monoclonali și neuromodulare. „Noile terapii blochează această moleculă sau receptorul ei, reușind să stingă semnalul dureros înainte ca acesta să se propage. Anticorpii monoclonali anti-CGRP sunt administrați lunar sau trimestrial și sunt decontați în România pentru anumite categorii de pacienți. Mulți pacienți raportează o reducere de peste 50% a numărului de zile cu durere, cu un profil de siguranță net superior tratamentelor vechi”, afirmă medicul.

Există și soluții non-farmacologice: dispozitivele de neuromodulare, care folosesc impulsuri electrice sau magnetice pentru a modula activitatea nervilor implicați în durere.

Povestea unei paciente care și-a recâștigat viața

Dr. Genes povestește cazul unei profesoare de 47 de ani cu migrenă cronică, prezentă 18 zile pe lună, care, grație tratamentului, acum este bine. „Ani de zile, triptanii utilizați zilnic pentru a putea preda au fost singura ei metodă de supraviețuire, însă acest consum a declanșat o cefalee de rebound severă. După detoxifiere și inițierea terapiei cu anticorpi monoclonali anti-CGRP, crizele s-au redus la sub patru zile pe lună. Mai important decât cifrele a fost faptul că episoadele rămase au devenit atât de ușoare încât nu i-au mai afectat prezența la catedră.”

Mesajul medicului este clar: „Pacienții care suferă de migrene de o viață pot reveni la o stare de normalitate funcțională datorită terapiilor țintite.”

„Migrena nu este un moft”

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, migrena este a doua cauză de dizabilitate la nivel global în funcție de anii trăiți cu incapacitate și pe locul al treilea în ceea ce privește povara totală a bolilor neurologice, măsurată prin anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY), în 2021.

„Migrena nu ucide, dar fură zile, luni și ani din viața celor afectați”, spune dr. Genes. Deși migrena în sine nu pune viața în pericol, există situații în care o durere de cap poate ascunde o problemă gravă, precum un accident vascular cerebral (AVC). Semnalul de alarmă major este „cefaleea în trăsnet” – o durere care atinge intensitatea maximă în mai puțin de un minut.

„Orice durere care se simte ca fiind cea mai rea din viață sau care aduce simptome neurologice noi necesită evaluare imagistică în cel mai scurt timp.” Slăbiciunea unui membru, asimetria feței, dificultățile de vorbire, confuzia sau febra asociată cu rigiditate a gâtului sunt motive de prezentare imediată la urgență.

Concluzia? Migrena nu este un capriciu și nici o simplă durere de cap. Este o boală neurologică reală, cu mecanisme clare și, din fericire, cu soluții moderne care pot reda controlul asupra vieții.

Surse:

1.      Lipton RB, et al. Migraine prevention and management: 2024 update. JAMA. 2024.

2.      European Headache Federation. Clinical practice guidelines for migraine. J Headache Pain. 2024.

3.      WHO. World Health Statistics 2024: Monitoring health for the SDGs.

4.      Steiner TJ, et al. Migraine is the leading cause of disability. Lancet Neurol. 2024.

5.      Goadsby PJ, et al. CGRP-targeted therapies: the next generation. Nature Reviews. 2025.