Analiză România, dependentă de împrumuturi. Analist: „Nu e rău, însă depinde pentru ce o facem”

România este în continuare dependentă de împrumuturi, doar în acest an având nevoie de circa 52 de miliarde de euro, însă faptul că luăm bani cu împrumut nu este rău, atât timp cât sunt folosiți „cu cap”, după cum au explicat analiștii consultați de „Adevărul”.

România este, deocamdată, dependentă de împrumuturi. Foto Shutterstock

Întrebat cum vede criticile aduse de Nicolaie Alexandru Chidesciuc, managing director la JP Morgan, care a spus că România s-a împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, de parcă n-ar fi avut un rating investment grade, analistul Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că  problema României nu mai este doar nivelul dobânzilor, ci felul în care arată, negru pe alb, comportamentul nostru fiscal.

„Venim după un deficit de circa 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE și un deficit de aproximativ 7,6% în 2025, adică peste 140 de miliarde de lei cheltuiți în plus față de ce încasăm într-un singur an. În același timp, datoria publică a urcat rapid spre 55–60% din PIB, iar chiar scenariul oficial de ajustare pe șapte ani acceptă o trecere temporară peste 60% până aproape de 2030.

Piețele nu se uită la sloganuri și nici măcar doar la eticheta de rating, ci la traiectoria deficitelor și a datoriei. România este încă investment grade chiar pe ultima treaptă, cu perspectivă negativă, adică exact la limita pierderii acestui statut.

În acest context, faptul că JP Morgan vorbește de un posibil deficit de ‘maximum 6% din PIB în 2026’ înseamnă doar o corecție față de anii electorali precedenți, nu o revenire într-o zonă confortabilă. Atât timp cât deficitele rămân aproape duble față de pragul european de 3% și datoria publică rămâne pe trend ascendent, piețele vor continua să ne ceară o primă de risc ridicată și dobânzi ca și cum am fi deja dincolo de investment grade.

Costul de finanțare va începe să scadă abia când consolidarea fiscală nu va mai fi un plan pe hârtie, ci un comportament repetat, verificabil, în execuția bugetară, an de an”, a explicat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Negrescu: Depinde foarte mult pe ce sunt cheltuiți banii

Răspunzând aceleiași întrebări, analistul Adrian Negrescu a declarat, pentru „Adevărul”, că „ideea că ne împrumutăm nu este una rea, însă depinde pentru ce o facem”.

Acesta a explicat că, în 2026, statul și-a propus să ia credite de 52 de miliarde de euro pentru a acoperi necesarul de finanțare a pensiilor, a salariilor, investițiilor etc. și, poate cel mai important, pentru a plăti datoria publică a cărei notă de plată în acest an depășește 30 de miliarde de euro.

„La noi, în condițiile în care peste 90 la sută din buget se duce pe salarii și pensii, avem cheltuieli fixe pe care trebuie să le finanțăm. Avem un mare noroc cu fondurile europene, cele care au ajuns să reprezinte aproape 90% din banii pentru investiții. Altfel, dacă n-ar fi fost acești bani, investițiile în România ar fi fost egale cu zero.

Toate aceste lucruri sunt cunoscute de investitorii care știu care este situația financiară a statului, știu cât de greu colectăm taxele și ce nevoi masive de finanțare avem. De aici și dobânzile destul de mari pe care le plătim.

Vestea bună este că dobânzile au mai scăzut, sunt la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani și asta ca urmare a faptului că Guvernul a pus în practică măsurile de austeritate și, astfel, am coborât deficitul bugetar”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

„Trebuie să avem guvernanți capabili să restructureze cheltuielile publice”

Potrivit analistului, dacă România va merge pe acest parcurs, cu siguranță și prima de risc a țării, care se reflectă în dobânzi, se va reduce.

„Noi trebuie să înțelegem că dobânda la care se împrumută țara noastră se reflectă mai departe în costurile creditelor luate de firme și populație, în inflație, inclusiv în costurile de finanțare intragroup ale firmelor.

De aceea este esențial ca în anii următori să avem guvernanți capabili să ia decizii de restructurare a cheltuielilor publice, de optimizare a colectării banilor din taxe și impozite, de susținere a economiei. Asta pentru a aduna mai mulți bani la buget și astfel să putem să reducem nivelul de imprumuturi, să putem rostogoli datoria publică pe niște costuri mai mici în viitor.

Iar dacă este să ne împrumutăm, s-o facem nu pentru cheltuieli curente ci pentru investiții, cele care ne pot aduce pe viitor locuri de muncă, lanțuri de business-uri, încasări mai mari la buget”, a precizat Negrescu.

Acesta a amintit că sunt unii care spun că datoria României este încă mică, de până în 60%, astfel că avem spațiu să ne împrumutăm: „Ce nu înțeleg ei este că creditorii se uită în primul rând la capacitatea economiei de a plăti datoriile, iar noi avem, din păcate un ecosistem de business fragil, cu taxe și impozite mai mici decât media UE. Altfel spus, nu suntem așa de ,,solvabili” atunci când vine vorba de a ne împrumuta.

Altfel spus, în următorii 5 ani trebuie să ne vedem de reforme pentru că, dacă nu le facem, le vom plăti cu vârf și îndesat prin taxe și impozite mai mari care ne vor da viața peste cap”.

JPMorgan: România se împrumută mai mult ca Arabia Saudită

Amintim că, recent, Nicolaie Alexandru Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a declarat că Arabia Saudită împrumută de pe piețele externe sume foarte mari, însă în 2024 a fost depășită de România la acest capitol. 

„Am să vă dau niște cifre, deși n-aș fi vrut s-o fac. Vorbind despre dependența de piața externă, România s-a împrumutat în 2024 circa 19 miliarde de euro. Este practic cel mai mare împrumut din toate țările emergente – nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă. În 2025, România a împrumutat 18 miliarde de euro, cu mult peste Polonia sau Turcia. În 2024, ne-am împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, care se împrumută cu sume foarte mari”, a explicat Chidesciuc.

El este de părere că România are clar o problemă cu deficitul fiscal, care a antrenat și deficitul de cont curent. „Prin urmare, trebuie rezolvată această problemă fiscală. Guvernul se mișcă în această direcție, dar e nevoie de mai mult”, consideră bancherul de la JP Morgan.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța că deficitul bugetar coboară spre 6% în acest an, iar costurile la care se împrumută România au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii ani, pentru că „România a câștigat încrederea Comisiei Europene și a reușit să renegocieze PNRR”.