Rezerva minimă obligatorie, motiv de dispută între Raiffeisen şi BNR

Rezervele minime impuse de BNR trebuie micşorate sau sistemul bancar românesc riscă să devină necompetitiv după 2007. Este semnalul de alarmă tras de preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van

Rezervele minime impuse de BNR trebuie micşorate sau sistemul bancar românesc riscă să devină necompetitiv după 2007. Este semnalul de alarmă tras de preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, în contextul în care, în prezent, băncile autohtone trebuie să constituie depozite la BNR de 20% din totalul depozitelor în lei şi de 40% în cazul celor în valută.
"Dobânzile mici pe care le oferă Banca Centrală pentru aceşti bani urcă preţul creditului în România cu aproximativ un punct procentual", mai spune van Groningen. El aminteşte totodată exemplul maghiarilor care, după integrare, veneau să cumpere mai ieftin din oraşele de graniţă româneşti. Preşedintele Raiffeisen Bank face chiar o paralelă între această situaţie şi posibilitatea ca, din 2007, românii să caute credite cu dobânzi mai mici în Europa.
În schimb, analistul financiar Bogdan Baltazar vede situaţia diferit. El nu crede că este realistă ideea ca o bancă londoneză să crediteze clienţi din România şi indică drept un impediment major imposibilitatea ca acea bancă să cunoască efectiv clienţii. El este însă de acord că, odată intraţi în Uniune, nivelul rezervei minime obligatorii va trebui să tindă către media europeană. "În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană cuantumul rezervelor minime este în jur de 2%", afirmă Baltazar. Deci de 10 ori mai puţin decât valoarea existentă acum în România.
El menţionează şi cazul Cehiei, ţară în care nivelul rezervelor minime obligatorii este de doar 1,5%. Pe de altă parte, preşedintele Raiffeisen nunanţează afirmaţiile şi spune că " Banca Centrală vede ce se întâmplă şi de aceea am convingerea că acest nivel al rezervelor nu va fi menţinut mult timp după 1 ianuarie 2007". (Ionuţ Morariu)