Rezerva de aur a României valorează 6,240 miliarde de euro

Rezervele valutare la Banca Naţională a României totalizau 63,128 miliarde euro la finele lunii februarie 2024, în creştere cu 2,79% comparativ cu nivelul de 61,416 miliarde euro la 31 ianuarie 2024, conform unui comunicat al BNR.

Rezervele valutare ale BNR au crescut la 63,128 miliarde euro, în februarie 2024

În cursul lunii au avut loc intrări de 5,529 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală totală de 4 miliarde de euro), alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 3,817 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,240 miliarde de euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 29 februarie 2024 au fost de 69,368 miliarde de euro, faţă de 67,685 miliarde de euro la 31 ianuarie 2024.

Plăţile scadente în luna martie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 163 milioane euro.

Campanie pentru revendicarea drepturilor asupra aurului exportat în Rusia

În luna noiembrie a anului trecut, Banca Națională a României anunța că va desfășura o campanie în străinătate pentru revendicarea drepturilor asupra aurului exportat în Rusia

„BNR plănuiește să organizeze o serie de evenimente pentru a reitera, în principal în străinătate, că România are un drept deplin valabil, din punct de vedere istoric și juridic, de a cere restituirea rezervelor sale de aur, evacuate la Moscova în anii 1916-1917, și ulterior confiscate de URSS”, afirma atunci guvernatorul BNR Mugur Isărescu

„Proiectele noastre de viitor se bazează pe faptul că în străinătate, chiar și la nivelul liderilor europeni, problema rezervelor de aur evacuate la Moscova rămâne în mare măsură necunoscută”, a remarcat guvernatorul BNR. „În literatura străină nu există lucrări științifice sau populare în limbi internaționale dedicate acestei teme, iar istoricii și avocații români nu ridică această problemă în străinătate.”

Isărescu a spus că primul pas ar fi sprijinirea eforturilor europarlamentarului român Eugen Tomac de a familiariza europarlamentarii și de a internaționaliza problema rezervelor de aur. „În același timp, ne propunem să contribuim la evenimentele despre care înțelegem că vor fi organizate în viitorul apropiat în Parlamentul European, atât cu experiența specialiștilor noștri, cât și cu lucrări în limba engleză prezentate și discutate la BNR.”

În timpul Primului Război Mondial, autoritățile României Regale, care era amenințată de ocupația germană, au decis să evacueze principalele obiecte de valoare ale țării pentru depozitare în Rusia țaristă.

Partea română a ridicat în repetate rânduri problema restituirii rezervelor de aur, iar unele dintre bunurile de valoare au fost returnate Bucureștiului de către autoritățile sovietice în 1935 și 1956. În cadrul semnării, în 2003, a unui acord politic privind relațiile de prietenie și cooperare între Federația Rusă și România, a fost creată o Comisie Publică Mixtă de Istorici pentru a studia problemele legate de întregul complex al relațiilor bilaterale, inclusiv problematica aurului românesc.