Revenirea la muncă în noile condiţii: 60% dintre angajatori consideră că afacerea lor se află într-o „mare dificultate” din cauza Covid-19

COVID-19 a schimbat în mod semnificativ piaţa muncii, perturbând modul în care organizaţiile îşi gestionează afacerile şi forţând adoptarea peste noapte a unor soluţii ce ţineau, mai degrabă, de tendinţe latente.

Pe măsură ce au început să se obişnuiască cu noua realitate, a apărut întrebarea „ce urmează”? Pentru a înţelege cum arată noua normalitate, EY a derulat studiul Physical Return to Work Reimagined (PRWR) pe platforma proprie de crowd-sourcing MillionYou, în perioada iunie - iulie 2020, pe un eşantion de peste 700 de angajatori din SUA, Marea Britanie şi Europa.

Studiul EY constată impactul puternic pe care îl are pandemia atât asupra activităţii angajaţilor, cât şi a angajatorilor: 60% dintre angajatori consideră că afacerea lor se află într-o „mare dificultate”, iar 54% dintre angajaţi se declară foarte afectaţi de schimbările din această perioadă. În plus, 59% dintre salariaţi cred că organizaţiile pentru care muncesc nu sunt încă pregătite să se adapteze la cerinţele şi comportamentele clienţilor post-pandemie.

În detaliu, studiul a analizat schimbările din şase zone cheie ale pieţei muncii:

Amprenta imobiliară: 74% dintre companiile chestionate au declarat că plănuiesc schimbări semnificative referitoare la clădirile de birouri în care se află.

Călătoriile de afaceri şi mobilitatea: 74% dintre companii se aşteaptă să îşi modifice substanţial politica şi abordarea călătoriilor de afaceri.

Învăţare şi dezvoltare: 75% dintre companii îşi propun schimbări importante în dezvoltarea abilitaţilor angajaţilor, în principal, prin dezvoltarea de platforme de învăţare la distanţă.

Gestionarea forţei de muncă: 49% dintre companii doresc să modifice modul în care măsoară productivitatea angajaţilor proprii.

Munca de acasă şi tehnologia: 79% dintre companii sunt în căutare de echipamente care să permită angajaţilor să lucreze mai bine de acasă.

Flexibilitatea muncii: 78% dintre companii plănuiesc schimbări semnificative ale politicii privind munca de acasă. Lucrul împreună cu alţii rămâne, însă, un element cheie al experienţei angajaţilor, cărora le lipseşte aspectul social de a fi cu colegii. Astfel, la întrebarea ”De ce v-ar plăcea să vă întoarceţi la birou?”, pe primul loc în ierarhia răspunsurilor oferite de angajaţi se află ”vreau să rămân integrat social”. Pe de altă parte, angajaţii îşi exprimă interesul în menţinerea unui anumit nivel de telemuncă, chiar dacă această opţiune nu existase înainte de pandemie: 63% dintre angajaţii care nu au lucrat de la distanţă înainte de COVID-19 îşi doresc să muncească de acasă cel puţin o zi pe săptămână.

În perspectivă, dintre industriile analizate, companiile din domeniul tehnologiei şi din cel bancar sunt cele mai hotărâte să facă schimbări radicale pentru a supravieţui crizei COVID-19. Peste 50% dintre acestea şi-au declarat această intenţie. Organizaţiile din celelalte sectoare analizate, fie furnizoare de servicii (precum servicii medicale, asigurări, servicii profesionale), sau din sectoare productive sau retail, optează în număr semnificativ mai mic în favoarea unor schimbări radicale (aproximativ 30% dintre companiile respondente declarându-se pregătite), preferând, astfel, o abordare de tip „urmărire şi aşteptare”.

Studiul arată că 38% dintre angajaţi îşi doresc o creştere a salariului sau o îmbunătăţire a planurilor de bonusare, ca urmare a eforturilor pe care le-au depus de la declanşarea crizei sanitare. Această afirmaţie este corelată cu declaraţia a 47% dintre angajaţi, care spun că le-a crescut productivitatea în această perioadă; cea mai mare creştere a eficienţei fiind menţionată în răspunsurile reprezentanţilor generaţiilor Y - persoane născute între 1980 şi 1996, şi Z - persoane născute între 1996 şi 2010. Această aşteptare de creştere a nivelului de compensaţii nu îşi găseşte, însă, răspuns, în intenţiile companiilor: 77% dintre organizaţii se aşteaptă la scăderi semnificative ale costului cu forţa de muncă.

Întrebaţi despre îngrijorările pe care le-au resimţit în această perioadă, între 50 şi 70% dintre angajaţi au plasat pe primele locuri situaţia financiară personală, locul de muncă, sănătatea lor, situaţia celor dragi, dar şi evoluţia economiei ţării. Fără să existe variaţii semnificative între ţări în ceea ce priveşte temerile cu care se confruntă angajaţii, studiul EY a constatat, în schimb, diferenţe generaţionale. Astfel, 72% din respondenţii generaţiei baby-boomers (persoane născute după război până în 1965) sunt mai interesaţi de mersul economiei (cifra cu 15-20% mai mare decât a celorlalte generaţii analizate) şi mai puţin de propriul loc de muncă (46% dintre aceşti angajaţi sunt îngrijoraţi de pierderea locului de muncă, cu aproximativ 15% mai puţin decât cei proveniţi din celelalte generaţii). 

„Viaţa merge înainte aşa cum ne-o creionăm noi înşine. Prin urmare, cred că este momentul să lăsăm viziunea să ne conducă, mai ales că, la acest moment, nu avem fundamente anterior testate pentru a lua decizii. În plus, cultura organizaţională şi climatul de muncă sunt acum în dezechilibru şi ţine de noi să le stabilizăm. În implementarea noii viziuni putem lua în calcul o flexibilizare a locului de muncă – subiectul zilei - dar şi a programului, a tipului de normă de lucru, precum şi, în general, a modului de contractare a muncii şi de trasare a responsabilităţilor individuale sau colective” , a conchis Horaţiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România.