Reprezentanți BNR, după discuțiile cu premierul: Deficitul bugetar era generator de inflaţie
0Consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu.
„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relaţie foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanţe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale. Vedem această corelaţie, este subliniată şi în documentele oficiale şi în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca Mondială. O întâlnire şi o discuţie este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator şi prim-ministru (...) Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflaţie, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică. Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale. Aşa că sunt câteva premise ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică şi ceva mai stabile pentru 2026 ", a spus Suciu, la Digi 24, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă, în acest an, dobânda de referinţă va rămâne la un nivel ridicat, oficialul BNR a menţionat că, în prezent, nivelul dobânzii este sub inflaţie iar banca centrală încearcă să abordeze această problemă astfel încât să nu afecteze creşterea economică.
„Nu ştiu dacă 6,5% (nivelul dobânzii de politică monetară, n.r.) e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflaţie. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflaţie. De obicei, bătălia cu inflaţia se face cu o dobândă peste inflaţie. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creşterea economică, să susţină atât cât se poate creşterea economică fără a da peste cap inflaţia. Aţi văzut comunicatul de presă pe care l-a dat Consiliul de Administraţi al Băncii Naţionale, după şedinţa de zilele trecute... Se menţine această prognoză de evoluţie a inflaţiei, cu o uşoară scădere în prima parte a anului şi cu o scădere ceva mai semnificativă în partea doua a anului. În consecinţă, nu se pune problema, evident, a majorării dobânzii şi, în funcţie de necunoscutele pe care încercăm să le mai risipim în perioada imediat următoare, cel puţin pe plan intern, apropo de bugetul pe care există acum o discuţie, să vedem dacă se creează premisele pentru o reducere de dobândă în cursul acestui an. După cum vedeţi, pe plan extern, incertitudinile sunt numeroase şi extrem de serioase şi e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment", a menţionat Dan Suciu.
Acesta a adăugat că, în prima parte a anului, va exista o reducere destul de mică a inflaţiei, pentru că mai sunt câţiva paşi importanţi, cum ar fi renunţarea la plafonarea preţului la gaze.
"Din păcate, am văzut în continuare o presiune pe preţurile alimentare. E un specific al momentului şi sunt elemente care ne fac să credem că evoluţia în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce priveşte inflaţia. Dar odată ce se depăşeşte efectul de bază al majorării TVA din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă să fie una semnificativă. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, era undeva de 4%. Nu ne-au venit încă toate datele, vom vedea în februarie, pe măsură ce vor veni date noi, dacă schimbăm această problemă sau nu", a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR.
Cât priveşte posibilitatea unei recesiuni tehnice în România, acesta a explicat că, şi dacă apare, această recesiune este expresia unor comparaţii statistice trimestriale şi nu neapărat a unei situaţii economice dezastruoase, în condiţiile în care, probabil, pe tot anul 2025 România va avea creştere economică.
„Ea este, dacă apare, expresia unor comparaţii statistice trimestriale, nu neapărat a unei situaţii economice dezastruoase. E important de făcut această diferenţă, mai ales că vom avea probabil pentru tot parcursul anului 2025 o creştere economică. Statistica va înregistra pentru anul 2025 o creştere economică, ceea ce este important, iar premisele pentru 2026 arată că există toate şansele pentru creştere economică. Guvernul să continue politicile pe care le-a declanşat acum, pentru că s-au făcut câţiva paşi importanţi, dar încă suntem departe de final. Avem de lucrat în continuare cu Guvernul pe această direcţie şi sunt convins că se poate ieşi, în cursul acestui an, dintr-o situaţie dificilă", a declarat Suciu.
Premierul Ilie Bolojan a fost miercuri dimineaţa la Banca Naţională a României, pentru discuţii cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Pe agenda discuţiilor, cel mai probabil, s-a aflat construcţia bugetară pe anul 2026 şi deficitul.
Nazare: Împrumuturile se ieftinesc, iar deficitul bugetar coboară spre 6%
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat marți câteva date importante legate de bugetul de stat pe 2026, precizând că ținta de deficit este spre 6% și că se pleacă de la o bază credibilă, având în vedere că deficitul cash pe anul trecut este mai mic decât cel prognozat, în jurul cifrei de 7,7% din PIB.
„În privința țintei de deficit, așa cum au discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului. Ținta de deficit va fi în liniile anunțate anterior.
Investițiile au fost 137 miliarde de lei în 2025.
Foarte important pentru bugetului pe 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Rezultatul de la final de an ne arată că au crescut cu 15%, au fost 137 miliarde, ceea ce semnalează că am reușit să accelerăm
Aceste investiții sunt preponderent din fonduri europene.
Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credite vom anunța în curând.
Calendarul a fost agreat în Coaliție.
O altă chestiune foarte importantă este legată de deficitul pe 2025, deși nu este încă finalizată încă execuția bugetară, va fi finalizată la sfârșitul săptămânii.
Plecăm de la o bază credibilă, că deficitul cash este mai mic decât cel prognozat, în jurul cifrei de 7,7% din PIB, iar acest lucru arată o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut.
Sigur va avea efect asupra costului de finanțare din acest an”, a declarat ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, precizând că motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este că România a câștigat încrederea Comisiei Europene și a reușit să renegocieze PNRR.
Am reașezat proiecte finanțate prin fonduri europene, iar totalitatea acestor măsuri au creat efecte importante.. Cea mai mare parte din economie față de țintă provine din renegocierea PNRR. Plus vine și din economii acumulate pe lângă sumele obținute din reașezarea fondurilor europene”, a spus ministrul.
Se încarcă comentariile...
