Reforma pensiilor militare dezbină România. Economist: „Nu sunt pentru 30 de ani de odihnă”. Replica polițiștilor

Între necesitatea economică și riscurile meseriei: reforma pensiilor militare propusă de Guvern împarte România în două tabere. Pe de o parte, experții susțin că sistemul actual „înrobește” restul societății, în timp ce reprezentanții forțelor de ordine invocă realitatea dură a terenului, unde un operativ supraviețuiește, în medie, doar 12 ani după retragere.

Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare pentru militari și polițiști. Foto arhivă

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare va pune în dezbatere publică un proiect de ordonanță privind creșterea vârstei de pensionare pentru militari și angajați din forțele de ordine publică. 

Radu Nechita, profesor de economie la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că măsura este de bun simț și reflectă realitățile actuale ale muncii militare: „E de înțeles să fie protejați, pentru că munca lor implică riscuri fizice și psihice. Dar pensiile nu sunt pentru 20-30 de ani de odihnă înainte de bătrânețe, ele trebuie să asigure venit după o viață de muncă. Corect ar fi să diferențiem criteriile de pensionare, ținând cont de gradul de uzură și de riscul meseriei.”

Însă spune profesorul de economie, la structura demografică actuală a țării nu se poate. „Și-atunci corectăm pentru acele categorii care au beneficiat de pensionare mai devreme. Nu aș pune toți militarii la grămadă sau pe cei din Ministerul de Interne în aceeași categorie”.

Nechita propune o soluție inspirată din practica internațională: reconversia profesională.

„Dar la 50 de ani mai poți munci. Pensia ar trebui să fie plătită integral doar după 65 de ani, iar mai devreme să se acorde doar un anumit procent, condiționat de munca la privat. M-aș uita la sistemul militar de pensii din SUA, Marea Britanie, Franța, unde militarii au un program de reconversie după ce ies din armată. Un tanchist poate conduce un camion sau un TIR.

Nu să iasă la pensie la 45 de ani. Încă se poate corecta acest sistem deficitar de pensionare a personalului militar şi din forţele de ordine publică”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Bogdan Glăvan: Vârsta de pensionare ar trebui să fie la fel pentru toți

În aceeași linie, profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că vârsta de pensionare ar trebui să fie uniformă, la 65 de ani, indiferent de meserie, iar diferențele specifice să fie compensate prin salarii și beneficii.

„Creșterea vârstei de pensionare pentru militari este o idee bună. Eu aș fi fost și mai radical: normal ar fi ca într-o societate civilizată, toată lumea să iasă la pensie la aceeași vârstă, adică la 65 de ani”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, specificul fiecărei meserii se reglează din salariu, asta echilibrează piața muncii. „Faptul că statul a venit cu excepții a făcut doar să tulbure și să disimuleze costul real al sistemului de pensii, adică a înlocuit salariul cu pensia... Cât timp avem sistem de pensii, ar trebui să iasă la aceeași vârstă, fără discriminare. Atunci am vedea cu adevărat cât ne costă să avem o armată, o poliție sau judecători”, a declarat Glăvan.

Acesta a amintit că scopul pensiei este să asigure un venit când nu mai poți munci. „Dar la 40, 50 de ani poți munci. Militarul ar trebui plătit cu un salariu corespunzător meseriei lui, la fel și polițiștii, dar să iasă la 65 de ani.

Că nu mai poate fi pilot militar la 50 de ani înțeleg, dar poate munci altceva, poate să-și deschidă un PFA. Dar nu să iasă la pensie și nicidecum să cumuleze pensia cu un alt salariu. Să lucreze în alt domeniu de activitate și să ia pensia de stat la 65 de ani”, a explicat economistul.

Pe de altă parte, Glăvan consideră că restul societății este înrobită, obligată fiind să plătească taxe și impozite pentru a-i susține pe militari și polițiști. 

„Într-o societate liberă se spune că oamenii fac tot ce vor, dar dacă apar astfel de caste înseamnă că restul societății e înrobită, că trebuie să-i susțină (din taxele și impozitele plătite către stat – n. red.) pe acești profesioniști în funcție toată viața”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.

Acesta a explicat că sunt trei chestiuni importante de reținut:

1. Nu trebuie să primească nicio pensie până la vârsta standard de pensionare, adică 65 de ani

2. Să nu cumuleze nicio pensie cu niciun salariu

3. Să nu mai rămână în funcție după împlinirea vârstei de pensionare, pentru că trebuie să lase locul celor tineri.

Andreica, Europol: Militarii au durată de viață mai scurtă

Dar liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, atrage atenția că simpla creștere a vârstei de pensionare nu va reduce semnificativ cheltuielile bugetare și poate genera percepția unei discriminări între militari și civili, mai ales că vârsta militarilor a fost deja majorată la 65 de ani în 2023 în cadrul PNRR.

„Orice modificare a vârstei de pensionare pentru militari s-ar face nu va genera nicio reducere a cheltuielilor bugetare. Iar creșterea vârstei de pensionare pentru militari ar însemna o discriminare între militari și civili, pentru că militarii au deja majorată vârsta de pensionare la 65 de ani încă din 2023, pentru a bifa Jalonul din PNRR.

Din perspectiva rigurozității exprimării, premierul Bolojan vorbește de creșterea vârstei de pensionare la modul generic. (...) Nu înțelegem ce a vrut să spună autorul”, a declarat Andreica pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, creșterea vârstei de pensionare nu va produce niciun fel de economii în 2026, nici dacă va crește la 80 de ani. „Nici în propunerea de reformă asumată de ministrul Dezvoltării Cseke Attila nu există vreun studiu de impact care să cuantifice economiile la buget.

Aș vrea să fim extrem de clari, noi nu avem o problemă cu creșterea vârstei de pensionare nici dacă se majorează la 90 de ani, dar să ne garanteze condiții de muncă care să apropie speranța de viață a militarilor cu cea a civililor. Cei din operativ trăiesc maximum 12,8 ani după ce se pensionează”, a spus Andreica pentru „Adevărul”.

Bolojan: Documentul va fi prezentat săptămâna viitoare

Șeful Guvernului a explicat că discuțiile pe această temă au avut loc chiar în cursul zilei de luni, iar concluzia a fost că actualele condiții de pensionare, care permit retragerea din activitate la 47, 50 sau puțin peste 50 de ani, nu mai pot fi susținute.

„Trebuie reduse situațiile în care se poate ieși accelerat la pensie, pentru că nu mai are cine să-i înlocuiască pe cei care pleacă”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat că este „anormal” ca persoane aflate încă în deplină capacitate fizică să beneficieze de astfel de regimuri speciale.

Ilie Bolojan a precizat însă că anumite derogări vor rămâne valabile în cazurile în care natura activității impune o condiție fizică ridicată, însă acestea nu vor mai putea fi aplicate „în masă”.

Proiectul de lege va fi pus în transparență decizională săptămâna viitoare.

Pe 18 februarie, premierul Ilie Bolojan a venit cu o serie de explicații privind intenția de reformare a pensiilor militare, inclusiv excepțiile care se vor face.

„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională, dar și aici trebuie făcute câteva precizări. Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a spus Bolojan.

În România există mai multe categorii de pensii de serviciu, denumite generic pensii speciale pentru că se bazează pe legi speciale care reglementează cuantumul venitului și vârsta de pensionare în mod diferit față de sistemul public de pensii.