Analiză Recesiunea actuală, pe înțelesul tuturor - Economiștii: Riscuri de criză „à la Grecia” dacă deficitele nu sunt tăiate

România se poate confrunta cu o criză asemănătoare celei din Grecia dacă politicienii nu gestionează urgent deficitele bugetare: fondurile UE ar putea dispărea, creditele s-ar scumpi, iar „generoșii care vor veni la putere nu vor mai găsi resurse pentru a finanța cheltuielile publice”, atrage atenția economistul Radu Nechita. Însă nu suntem într-un colaps financiar, sunt de acord toți economiștii consultați de Adevărul.

Dacă nu luăm măsuri concrete, ajungem în situația Greciei de acum mulți ani. Foto Shutterstock

Întrebat ce poate face România pentru a depăși aceste momente dificile, Radu Nechita, profesor de economie la UBB a declarat pentru „Adevărul” că Puterea și Opoziția trebuie să înțeleagă că nu se mai poate cu deficite duble sau triple față de maximum permis de tratatele europene, pentru că altfel ajungem ca Grecia.

Precizând că, în prezent, criza din România nu e ca cea din 2009, economistul a spus că ar putea deveni dacă nu se iau măsuri urgente. „Nu, nu-i ca în 2009, nu-i mai rău, dar poate deveni. Adică dacă nu pricep politicienii (putere și opoziție deopotrivă) că nu se mai poate cu deficite duble sau triple față de maximum permis de tratatele europene, știm foarte bine ce se poate întampla: Grecia. Vor veni la putere "generoșii", dar nu vor mai primi bani (fără fonduri de la UE, noi am fi fost demult în recesiune serioasă). Nici de la UE, nici de la investitori care sa se mulțumească cu dobânzi mici. Fondurile "gratis" vor dispărea. Creditele vor seca, iar cele puține care vor fi atrase, vor avea dobânzi uriașe. Grecii n-au vrut sa taie chirurgical, au venit creditorii și i-au pus sătaie cu securea, fără sa le pese de creșterea pe termen lung. Au tăiat chiar mai mult tocmai cei care criticau tăierile dinainte. Exact asta ne așteaptă: Grecia scrie pe noi”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Gresoi: Este un moment sensibil, pentru că spațiul fiscal este îngust

La rândul său, analistul Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că este o situație total diferită față de criza din 2009, care a avut cauze externe și a fost una financiară, sistemică, generată de blocajul piețelor de credit.

„Situația din țară este diferită, iar recesiunea tehnică anunțată de INS arată o încetinire a economiei, nu un colaps financiar. În prezent, nu avem un blocaj bancar și nici o înghețare a finanțării, ci în principal o problemă internă, legată de poziția noastră fiscală.

România intră în această fază de încetinire cu deficite foarte mari în jur de 9% din PIB în 2024 și peste 7% în 2025 și cu datoria publică urcată rapid spre 55–60% din PIB. Piețele nu se uită la declarații, ci la traiectoria deficitului și a datoriei. Atât timp cât aceste dezechilibre rămân ridicate, vom plăti o primă de risc mare și dobânzi pe măsură”, a explicat el.

Analistul a punctat că „nu este un scenariu mai grav decât în 2009 și nici unul similar ca mecanism, dar este un moment sensibil, pentru că spațiul bugetar este îngust”.

„Diferența o va face disciplina fiscală din următorii ani. Măsurile pentru redresare țin de consecvență, nu de un singur pachet: reducerea treptată a deficitului, controlul cheltuielilor recurente, protejarea investițiilor și absorbția fondurilor europene”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Negrescu: Evoluția economiei a fost în „dinți de fierăstrău”

Întrebat cum am ajuns în recesiune tehnică, la puțin timp după ce am intrat în criză bugetară, analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că evoluția economiei a fost în „dinți de fierăstrău”. „Am avut trimestre mai bune și trimestre mai proaste, în special din cauza scăderii vânzărilor. Am trecut de vârful crizei bugetare din toamna anului trecut, altfel eram într-o criză economică uriașă”, a spus analistul pentru „Adevărul”.

El a explicat că recesiunea a pornit încă de pe vremea când premier era Marcel Ciolacu, în trimestrele unu și doi din 2024 și s-a accentuat în 2025 din cauza creșterii taxelor și a scăderii puterii de cumpărare.

„Nu suntem ca în 2009. Economia e mult mai rezilientă. Marile companii de impact (cu cifră de afacere foarte mare – n. red.) s-au restructurat. Criza aparține sectorului bugetar, mai ales din perspectiva economică. Nu avem plus valoare!

Trebuie să definim foarte clar ce ne dorim, iar primul pas este pachetul de măsuri de redresare, care probabil va fi aprobat săptămâna viitoare. Sper să fie un calendar mai amplu”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”, precizând că ar trebui scăzute taxele pe muncă, mai ales pentru salariile mici, și crescută valoarea tichetelor de masă.

„Nu prin ajutoare de 300 de lei de Paște și Crăciun, ci prin creșterea tichetelor de masă”, a spus el.

Întrebat cum am putea depăși aceste momente dificile, analistul a precizat că „trebuie să reducem inflația, fiscalizarea, să creștem valoarea tichetelor de masă care sunt un mare ajutor pentru angajați”.

„Trebuie să definim un ecosistem, inclusiv prin parteneriate public private, să creștem ecporturile, inclusiv pe partea auto, agricultură și IT. Nu mai putem face investiții de tipul „shaorma cu de toate”.

Cel mai important ajutor e să nu mai umblăm la taxe și impozite, să lăsăm mediul economic să funcționeze după principiul cerere și ofertă. În acest fel, în trimestrul 3 și 4 vom avea creștere economică”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

IMM-urile cer măsuri urgente pentru relansarea economiei

Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică confirmă intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut. Evoluția negativă din trimestrul IV 2025 marchează o încetinire accentuată a economiei și confirmă semnalele transmise în ultimele luni de mediul antreprenorial.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, această evoluție nu este doar un indicator macroeconomic, ci o realitate economică direct resimțită (80% dintre întreprinderi declară că au fost afectate): reducerea comenzilor, scăderea consumului, amânarea investițiilor, creșterea costurilor operaționale și prudență crescută în deciziile de dezvoltare.

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România solicită adoptarea urgentă a unui pachet consistent de măsuri pentru relansarea economică, care să ofere predictibilitate și încredere mediului de afaceri:

• asigurarea stabilității fiscale și evitarea modificărilor legislative intempestive;

• accelerarea investițiilor publice și a absorbției fondurilor europene;

• reducerea poverii administrative și digitalizarea accelerată a relației stat–antreprenor;

• instrumente și programe dedicate pentru sprijinirea IMM-urilor și a startup-urilor:

◦ accelerarea implementării programului StartUp Nation;

◦ lansarea unui program STUDENT FIRST COMPANY - cultivarea spiritului antrepenorial și încurajarea antreprenoriatului în rândul studenților;

◦ lansarea unui program START-UP REVOLUTION - 500 de start-up-uri finanțate/ județ cu prealocare definită pentru fiecare județ;

◦ lansarea programului IMM INVEST - garanții de până la 90% din valoarea creditelor pentru investiții și capital de lucru;

◦ lansarea unui program de SCALE-UP - susținerea IMM-urilor cu vechime de minim 10 ani pentru creșterea producției industriale, proiecte predefinite regional pe domenii de activitate și tipuri de investiții;

◦ lansarea unui program IMM DIGITAL - vouchere pentru achizitionarea de pachete de digitalizare a microintreprinderilor (acces la software la pret subventionat, cheltuieli pentru site, social media, training marketing online, e-commerce, mentori digitali, semnătură electronică).

„Intrarea în recesiune tehnică este un semnal care nu poate fi ignorat. Creșterea anuală de 0,6% nu compensează contracția severă din ultimul trimestru. IMM-urile au nevoie de stabilitate, de măsuri clare și de un plan real de relansare economică. Fără intervenții consistente, riscăm o perioadă prelungită de stagnare, care va afecta investițiile, ocuparea forței de muncă și competitivitatea capitalului românesc”, a declarat Daniel Urîtu, Președintele PTIR.

Potrivit acestuia, relansarea economică trebuie să devină o prioritate strategică. Economia României are nevoie de politici orientate către creștere sustenabilă, competitivitate și consolidarea capitalului autohton.