Explozie de prețuri la gaze: TTF urcă cu 40% și amenință industria, sectorul energetic, avertizează expertul Dumitru Chisăliță
0Prețul gazelor naturale la hub-ul european TTF a înregistrat o creștere spectaculoasă de aproximativ 40% într-o singură zi, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii energetice din Qatar.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti din sectorul energetic, această evoluție a fost determinată de o combinație de factori geopolitici, logistici și structurali care afectează piața europeană a gazelor.
Un atac cu drone asupra complexului de gaze lichefiate Ras Laffan, aparținând Qatarului, a condus la oprirea producției de LNG într-una dintre cele mai mari facilități de profil din lume. Qatar este unul dintre principalii exportatori globali de gaze lichefiate, iar stoparea temporară a producției a redus semnificativ oferta disponibilă pentru Europa, dependentă de LNG pentru a compensa scăderea importurilor din Rusia.
Mai mult, tensiunile geopolitice au afectat traficul în Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, ceea ce a sporit percepția de risc și a alimentat creșterea prețurilor TTF (benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate pe bursă).
De ce gazul european se scumpește mai rapid decât petrolul
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, piața gazelor naturale este mai rigidă și mai regionalizată decât cea a petrolului. În timp ce petrolul beneficiază de fluxuri globale diversificate și stocuri strategice consistente, gazul european depinde de infrastructură fixă, depozite limitate și transport LNG vulnerabil.
Cererea sezonieră și importanța gazului pentru încălzire și producția industrială fac piața extrem de sensibilă la orice perturbare. Astfel, un șoc de ofertă relativ modest poate provoca creșteri spectaculoase ale prețurilor, așa cum s-a întâmplat în ultimele zile.
„În cazul țițeiului SUA, China și UE au rezerve strategice enorme și pot elibera milioane de barili/zi. Gazul este stocat doar sezonier, existând o capacitate limitată. Dacă volumul gazelor din depozite este redus se instaurează rapid panica. Asta face ca traderii de gaz să reacționeze anticipativ la lipsa gazelor și volatilitatea este mult mai mare decât la țiței. Cererea de gaz este mai puțin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea mașinilor și astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poți opri încălzirea orasului și centralele trebuie să funcționeze. Asta face piața mai <nervoasă>”, susține expertul.
Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor rusești Europa depinde mult de GNL, fiind în concurență cu Asia pentru aceleași cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovescă direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat și diversificat, explică Chisăliță.
Ce se întâmplă cu prețurile în România
România produce aproximativ 90% din necesarul intern de gaze, ceea ce limitează impactul direct asupra populației, mai ales prin schemele de plafonare guvernamentală. Totuși, industriile mari care achiziționează gaz la prețuri de piață pot resimți majorări de până la 20–40% față de nivelurile din 2025, în funcție de evoluția TTF.
„Prețurile pentru populație sunt plafonate prin schema guvernamentală, deci impactul este zero, atât timp cât cerea de gaze poate fi acoperită de ofertă”, spune acesta.
Costurile mai mari ale gazului pot influența și prețul energiei electrice, deoarece gazul rămâne combustibilul marginal în anumite perioade.
„România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpește crește costul energiei electrice pe piața liberă. Chiar dacă avem hidro și nuclear, gazul stabilește adesea prețul marginal în piață”, susține Chisăliță.
În cazul în care tensiunile din Orientul Mijlociu persistă, prețul TTF ar putea ajunge chiar la 90 €/MWh în scenarii extreme de perturbare a aprovizionării. În schimb, dacă situația se stabilizează, prețurile ar putea reveni în jurul valorilor moderate de 30–50 €/MWh până la sfârșitul anului 2026.
Proiecte majore precum exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, așteptată să înceapă în 2027–2028, ar putea reduce pe termen mediu dependența României de importuri și volatilitatea prețurilor interne.
„România este într-o poziție mai bună decât multe state UE deoarece: are producție internă semnificativă, are depozite subterane relativ bine dezvoltate, urmează să înceapă producția offshore din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep (probabil 2027–2028). Pe termen mediu, acest proiect ar putea reduce dependența de import și volatilitatea. Explozia de 40% a TTF nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei piețe fragile, tensionate structural, lovită de un șoc geopolitic major”, susține Chisăliță.
Gazul european rămâne: sensibil la conflict, dependent de GNL, vulnerabil la blocaje logistice și predispus la reacții emoționale, subliniază specialistul.
„Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări și producție internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabil . Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilității geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilități”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.
Se încarcă comentariile...
