„Raţionalizarea” consumului de gaze: Statele membre au ajuns la un acord. Doar Ungaria a fost împotrivă

Foto Shutterstock

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marţi un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a diminua dependenţa faţă de Moscova, sărind astfel în ajutorul Germaniei, în urma unei noi reduceri drastice a livrărilor ruse de gaze naturale, relatează AFP.

„Nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii (energiei din cele 27 de state membre, reuniţi la Bruxelles - n.r.) au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaz în pregătirea pentru iarna viitoare", a anunţat preşedinţia cehă pe contul său de Twitter.

Planul, propus săptămâna trecută de către Comisia Europeană (CE), a fost profund modificat, însă păstrează marile principii.

El prevede în continuare ca fiecare ţară sd facă ”tot ceea ce poate” pentru a reduce - în perioada august 2022- martie 2023 - consumul de gaze naturale cu cel puţin 15% faţă de media ultimilor cinci ani în aceeaşi perioadă.

În cazul unui ”risc grav de penurie”, un mecansim de alertă îi va obliga pe Cei 27 la o reducere cu 15%, însă acest obiectiv va fi adaptat realităţilor fiecărui stat membru şi anume capacităţilor de exportare a canttăţii de gaze naturale economisite către ţările care au nevoie, printr-o serie de scutiri.

Gigantul rus Gazprom a anunţat luni că-şi reduce - începând de miercuri - în mod drastic, la 33 de milioane de metri cubi livrările zilnice către UE prin gazoductul Nord Stream, invocând necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină.

”UE este unită şi solidară. Decizia de azi (marţi) a arătat în mod clar că statele membre se opun oricărei tentative ruseşti de a crea disensiuni în UE prin folosirea aprovizionării energetice drept armă”, a declarat ministrul ceh al Energiei Jozef Sikela, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.

”Adoptarea propunerii (...) într-un tmp-record ne-a consolidat în mod incontestabil securitatea energetică comună. Economisind gaze naturale acum, vom fi mai bine pregătiţi. Iarna va fi mai puţin costisitoare, iar cetăţenilor şi industriei UE le va fi mai uşor”, a subliniat el.

OPOZIŢIE UNGARĂ

”Reducerea consumului nostru de gaze naturale (...) este cel mai bun mijloc de a reacţiona împotriva şantajului cu gaze naturale al lui Putin”, a comentat omologul său luxemburghez Claude Turmes.

Numai Ungaria - dintre toţi Cei 27 - s-a opus textului, a subliniat el.

”Lanţurile noastre de producţie industrială sunt complet interdependente. Dacă chimia tuşeşte în Germania, atunci întreaga industrie europeană se poate opri”, a avertizat, la sosirea la reuniune, ministrul francez Agnès Pannier-Runacher.

Reducerea - obligatorie - cu 15% a consumului de gaze naturale, care se află în centrul dispozitivului european, este cea care a provocat critici.

Ea vizează un efort comun în caz de urgenţă - în vederea ajutării Germaniei -, foarte dependentă de gazele naturale ruseşti.

Un şoc major în prima economie europeană s-ar repercuta asupra tuturor Celor 27. De aici provine nevoia solidarităţii.

Ea impune în realitate constrângeri unor ţări ca Franţa şi Spania, care se află la adăpost de o întrerupere a aprovizionării ruseşti mulţumită politicilor lor energetice.

”Germania a comis o greşeală strategică în trecut” prin cultivarea acestei dependenţe faţă de Rusia, iar Guvernul lucrează de zor să o suprime, a recunoscut ministrul german Robert Habeck, cerând solidaritatea europenilor.

”Trebuie, acum, să rezolvăm asta împreună”, a declarat el.

Planul a fost criticat violent, în ultimele zile, de către mai multe state.

Cele mai virulente sunt ţările din sudul Europei, inclusiv Spania, unde amintirea planurilor dureroase de austeritate impuse de către Berlin după criza financiară din 2008 este încă vie.

Ministrul spaniol însărcinat cu Tranziţia Ecologică Teresa Ribera a denunţat o lipsă de concertare a Comisiei Europene (CE) şi a catalogat planul drept ”nedrept” şi ”ineficient”.

Diplomaţi din cele 27 de state membre au ţinut cont de aceste critici.

Consiliul European, şi nu Comisia Europeană (CE), aşa cum cerea aceasta, va decide o punere în aplicare a unor obiective cu caracter constrângător.

Acordul prevede derogări statelor insulare, care nu sunt interconectate la reţele de gaze ale altor state, sau statelor care şi-au depăşit obiecitvele de umplere a rezervoarelor de gaze naturale.

El reduce obiectivul economic al ţărilor ale căror interconexiuni sunt limitate sau care au nevoie de gaze naturale în anumte ”industrii critice”.

Pe de altă parte, ”UE a făcut azi (marţi) un pas decisiv să înfrunte ameninţarea unei întreruperi totale a gazului de către Putin. Salut puternic aprobarea de către Consiliul (European) a regulamentului privind măsuri coordonate de reducere a (consumului de) gaze (naturale)”, reacţionează într-un comunicat preşedinta Comisie Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Acest acord, la care Consiliul a ajuns într-un ”timp-record”, în urma unei iniţiative prezentate săptămâna trecută de către CE - intitulată  ”Save gas for a safe wintee” -, ”va asigura o reducere ordonată şi coordonată a reducerii consumului de gaze naturale în întreaga UE în vederea pregătirii iernii viitoare”, se arată în comunicat.

Acordul completează toate celelalte acţiuni anterioare în cadrul ”REPowerEU”, în vederea unei diversificări a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, unei accelerări a dezvoltării energiei regenerabile şi unei eficientizări energetice, continuă CE.

”Angajamentul unei reduceri cu 15% a consumului de gaze naturale este foarte semnificativ şi va permite umplerea stocurilor până la iarnă”, subliniază ea.

Posibilitatea lansării unei stări de alertă UE care să declanşeze o reducere - obligatorie - a consumului de gaze naturale de către statele membre este un ”semnal puternic care arată că UE va face totul pentru a-şi asigura siguranţa aprovizionării şi a-şi proteja consumatorii, indiferent că este vorba despre gospodării sau industrie”, mai anunţă CE.

”Acţionând împreună în vederea unei reduceri a cererii de gaze naturale, ţinând cont de toate specificităţile naţionale pertinente, UE a pus baze solide ale unei solidarităţi indispensabile între statele membre împotriva şantajului energetic al lui Putin”, consideră Comisia.

CE denunţă anunţul Gazprom de continuare a reducerii livrărilor de gaze naturale către UE prin gazoductul Nord Stream 1, ”fără vreun motiv tehnic”, drept o ilustrare a ”lipsei fiabilităţii Rusiei ca furnizor de energe”.

”Mulţumită deciziei de azi, suntem pregătiţi acum să abordăm securitatea energetică la scară europeană, în calitate de Uniune”, salută Comisia. 

Gazprom opreşte o altă turbină a Nord Stream 1: Din 27 iulie va livra către Europa doar 20% din capacitate

Gazprom a anunţat că va opri pentru mentenanţă o altă turbină din cadrul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce înseamnă o nouă reducere drastică a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, informează Reuters şi AFP.

Gazprom a anunţat că, începând de miercuri, livrările de gaze via Nord Stream 1, vor coborî până la 33 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că Nord Stream 1 va funcţiona la doar 20% din capacitate.

 Această nouă lovitură vine într-un moment de tensiuni crescute între Rusia şi Occident din cauza invadării Ucrainei.

Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale.

Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanţă de 10 zile, însă conducta funcţionează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. Explicaţia venită de la Gazprom a fost criticată de politicenii europeni, în condiţiile în care autorităţile germane au informat că turbina trimisă pentru service în Canada nu urma să fie folosită până în luna septembrie.

Gazoductul Nord Stream 1 are o capacitate de 167 milioane de metri cubi pe zi şi este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi „alte ţări”.