Radu Crăciun: Fondurile de pensii administrate privat ar putea finanţa Autostrada Unirii

Fondurile de pensii administrate privat Pilon II au 10 miliarde de euro în administrare care ar putea fi folosiţi pentru construirea Autostrăzii Unirii, care să unească Moldova de Transilvania, susţine Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Potrivit lui, există fonduri europene pentru a scoate Moldova din izolare, iar cofinanţarea internă „s-ar putea realiza din diverse fonduri, inclusiv una care până acum, din motive de mărime, a fost ignorată: fondurile de pensii administrate privat”.

Radu Crăciun aminteşte că Pilonul II de pensii private are în momentul de faţă 10 miliarde de euro în administrare, iar valoarea lor va continua să crească „într-un context legislativ favorabil”.

„O alocare de doar 5% a fondurilor de pensii în infrastructură ar duce la 500 de milioane de euro care ar putea fi alocaţi şi în construcţia de autostrăzi. Adică cam o cincime din bugetul preconizat (extrem de generos spun unii) al autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi”, scrie Radu Crăciun, pe blogul său.

Preşedintele APAPR spune că, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de două lucruri: în primul rând ca proiectele să fie demarate profesionist prin studii de fezabilitate, solicitări de finanţare din fonduri europene, şi în al doilea rând de crearea unui cadru care să convingă administratorii fondurilor de pensii private că investiţiile sunt sigure şi asigură un randament rezonabil pentru clienţii lor.

Radu Crăciun dă astfel de înţeles că nu ar fi de acord cu intenţia Guvernului de a obliga fondurile de pensii administrate privat să investească prin parteneriat public-privat, ci dă exemple de „alternative”.

„Privind la practica din ţările dezvoltate, vom observa că marea majoritate a fondurilor de pensii care au investit în infrastructură au făcut-o prin intermediul unor fonduri de investiţii specializate în infrastructură. (...) Rămâne de văzut în ce măsură astfel de vehicule credibile ar putea apărea şi în România. O alternativă, cred, mai la îndemână ar fi permisiunea acordată fondurilor de pensii de a participa în credite sindicalizate alături de instituţii multilaterale prestigioase precum BERD sau IFC, de a căror experienţă în materie de analiză de credit ar putea profita. O altă variantă ar fi achiziţia de obligaţiuni emise de administraţia locală pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură locală”, scrie Radu Crăciun.

Potrivit preşedintelui APAPR, „ce poate fi mai frumos decât cercul virtuos în care fondurile de pensii generează dezvoltare, creştere economică, implicit creştere de salarii, care se întorc ulterior şi în economiile din fondurile private de pensii, care apoi au mai mulţi bani pe care să îi investească în dezvoltare?”.

Radu Crăciun mai spune că există 10 miliarde de euro capital autohton care ar trebui puşi mai bine la treabă ca să finanţeze dezvoltarea economiei româneşti, însă „aceasta nu poate fi făcută decât prin existenţa unor proiecte credibile, care să asigure un randament corespunzător celor 7,5 milioane de investitori care le-ar finanţa”. 

Guvernul a introdus, prin Ordonanţa 114, posibilitatea ca administratorii pensiilor private obligatorii să poată investi în „proiecte strategice de investiţii în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre a Guvernului”, aşa cum investesc acum în diferite valori mobiliare sau titluri de stat.

Prin aceeaşi Ordonanţă, Guvernul le-a solicitat administratorilor de pensii private să îşi majoreze capitalul social şi să vină cu circa 800 milioane de euro de acasă, până la jumătatea acestui an. 

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a sugerat, la discuţiile cu administratorii de fonduri de pensii private privind modificarea Ordonanţei 114, că va accepta o majorare de capital social mai mică, dacă cei şapte administratori vor investi în proiectele iniţiate de Guvern prin parteneriat public-privat.