Petre Roman, despre Bogdan Baltazar: „Mi-a răspuns la mesaj cu un mesaj gol, ştia că nimic nu se mai poate schimba”
0Fostul premier Petre Roman, care l-a avut purtător de cuvânt pe Bogdan Baltazar în perioada 1990-1991, spune că fostul bancher, care a încetat din viaţă astăzi, a dovedit o excepţională pregătire de-a lungul carierei sale şi este un bun exemplu pentru cei tineri. Relaţia dintre Roman şi Baltazar a fost strânsă şi după perioada de guvernare. La ultimul mesaj trimis de Roman lui Baltazar, bancherul i-a răspuns cu un mesaj gol, în semn de resemnare.
„În ultimele şase luni, i-am trimis mesaje şi ultima dată mi-a dat o stare extreme de dureroasă. I-am scris cu ocazia unei aniversări şi mi-a dat un răspuns blank, un mesaj gol,era însă un mesaj, că nimic nu se mai poate schimba. Îmi pare foarte rău", a declarat pentru “Adevărul” Petre Roman.
„Mi-ai spus de nenumărate ori să încetez cu fumatul”
Fostul preşedinte al BRD a murit în această dimineaţă la Spitalul Elias din Capitală, după o luptă cu boala de aproape doi ani, cancer pulmonar.
„A fost o boală cumplită, cancer pulmonar, care s-a manifestat foarte crunt şi foarte rapid, în ultimul an şi jumătate. Când am vorbit cu el la telefon, mi-a spus: «Ai avut dreptate. Mi-ai spus de nenumărate ori să încetez cu fumatul şi nu te-am ascultat, acum e prea târziu»“, povesteşte fostul premier.
Petre Roman spune că a mai vorbit cu Bogdan Baltazar când acesta mergea la Paris să facă tratament, dar era conştient că şansele de supravieţuire sunt mici, că este un cancer într-un stadiu avansat.
Despre fostul purtător de cuvânt, Petre Roman spune că era de o excepţională pregătire intelectuală, un om aplecat spre carte.
„A fost purtător de cuvânt într-o perioadă foarte importantă şi cu foarte multe dificultăţi. Misiunea lui era de foarte multe ori complicată, acolo a arătat excepţionala lui pregătire profesională. A fost un om de carte. El venea din diplomaţie. A fost un om important în Guvernul pe care l-am condus. Ulterior, a rămas alături de mine, a condus Campania electoral din 1996, a fost parte din Comisia de Privatizare. Ca bancher, la conducerea BRD, a arătat în sensul adevărat ce înseamnă să fii preşedinte de bancă”, îl descrie Roman pe Baltazar.
„Ceea ce reţin cel mai mult din prietenia cu Bogdan este pregătirea sa excepţonală, ataşamentul faţă de carte. Este un exemplu care mi-ar plăcea să ajungă la cei tineri”, a mai spus fostul premier.
Bogdan Baltazar spune despre sine că este un om extrem de controversat, „îndrăgostit rău” de soţie şi care ştie că banii nu aduc fericirea.
Adriana Săftoiu: Noţiunea de purtător de cuvânt se definea altfel gândindu-mă la Bogdan Baltazar
Adriana Săftoiu scria în cartea sa „Vocile puterii. De vorbă cu purtătorii de cuvânt” că „după ceva timp de la întâlnire (întâlnirea cu Bogdan Baltazar), mi-am dat seama că noţiunea de purtător de cuvânt se definea altfel gândindu-mă la el. Nu era vorba de sensul clasic, cel pe care îl atribuim unei persoane care deţine această poziţie. Se întâmpla ca unii, şi îmi amintesc diverse nume, dar nu aş face nimănui un favor spunându-le, să bagatelizeze funcţia prin reducerea la «purtător de vorbe». Cei care o făceau erau, culmea, politicieni. Modul lor de a reacţiona arăta exact cât conta pentru ei ceea ce presupunea o asemenea funcţie. Dar, pe fond, la asta a fost redusă, în multe din cazuri, persoana desemnată. Ei bine, mi-am dat seama că Bogdan Baltazar îşi propusese să se apropie de sensul real a ceea ce înseamnă purtătorul de cuvânt. Ceva mai mult decât „a pună cuvântul".
În interviul acordat Adrianei Săftoiu, Baltazar povestea că a acceptat propunerea lui Petre Roman de a intra în Guvern şi de a fi purtător de cuvânt de-abia a treia oară când i s-a cerut. La momentul respectiv, în octombrie 1990, nu exista funcţia de purtător de cuvânt al Guvernului, ci doar aceea de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Informaţii Publice. Această funcţie era ocupată atunci de omul de afaceri şi omul de televiziune Adrian Sârbu. Baltazar povestea că propunerea lui Roman pentru a deveni purtător de cuvânt a venit după ce Sârbu a făcut „un mic necaz”, le vorbise foarte urât unor ziarişti de la ziarul „Tineretul liber", ziariştii au avut reportofonul pornit, iar a doua zi a apărut pe toate paginile „limbajul incalificabil al secretarului de stat, huliganul etc“.
„Am fost chemat a treia oară, dar de data asta foarte peremptoriu, dar nu grosolan, pentru că Roman nu e deloc un om grosolan. Eu îl consider prea fin pentru ceea cese cere în postul ăsta şi în ţara asta şi în momente grele, nu în moment din acestea dulci, căci nu erau numai momente dulci atunci. Mi-a servit un argument extraordinar, foarte, foarte banal într-un fel - englezii îi spun «corny», adică aşa plat, dar m-a impresionat, l-am spus: «Domnule prim-ministru, sunt un meseriaş de excepţie, vă rog să mă credeţi că sunt un negociator, mai ales financiar, economic, pe plan internaţional recunoscut şi îmi place ce fac». Şi el a spus: «Păi, tocmai de aceea, domnule Baltazar, pentru ca specialişti ca dumneavoastră să poată să facă în linişte ceea ce trebuie să facă, cineva trebuie să fie pe baricade alături de mine»", povestea Baltazar.
Fostul bancher a acordat în 2008 un interviu jurnalistului Ovidiu Nahoi de la „Adevărul".
Baltazar: „Încrederea a fost la baza relaţiei cu domnul Roman“
Bancherul povestea că încrederea a stat la baza relaţiei cu Petre Roman, dar că l-a recomandat profesionalismul şi “un anumit mod ţeapăn de a pune problema”.
„Mai mult, eu aş spune că în cazul nostru a funcţionat această încredere, ceea ce cred că nu s-a mai întâmplat la nimeni. De aceea eu amendez întotdeauna puţin noţiunea, în cazul meu, de purtător decuvânt. Ajutat şi de perioada premergătoare, dar şi de performanţa în timpul activităţii mele ca purtător de cuvânt, încrederea a fost la baza relaţiei cu domnul Roman”, spunea Baltazar.
„Casa Albă era reperul”
Bolgdan Baltazar a vorbit şi de relaţia pe care o avea cu presa în perioada în care era purtător de cuvânt al Guvernului Roman.
„Îl invitam pe prim-ministru o dată pe lună, când era ceva mai deosebit. Le spuneam «aşteptaţi puţin», mă duceam, îl luam de la Cabinet, îl aşezam la pupitru şi discutau direct şi se întâmpla o chestie foarte simpatică. El este mult mai bine crescut decât mine. Eu, în haosul ăla de competenţă, de vise, de neînţelegere a ceea ce înseamnă o conferinţă de presă, am fost silit de foarte multe ori să fac ordine cu mijloace democratice. Adică atunci când eram insultat când mi se punea o întrebare, îi spuneam: «Dragul meu, data viitoare nu te mai vădcând ridici mâna sau dacă continui în halul ăsta, legitimaţia nu ţi-o anulez,Doamne fereşte, dar o să aibă o poză neclară la poartă». «Asta e comunism, e dictatură», îmi replicau, iar eu: «Dragă, aşa procedează Casa Albă».“