Permanenta criză politică a monedei euro

Un raport FMI învinuieşte, în special, Comisia Europeană pentru dificultăţile prin care trece moneda unică europeană

Euro este unul dintre cele mai importante experimente politice din istoria Europei. S-a născut cu un deficit democratic mare şi este încă moneda principală pentru 300 de milioane de oameni din 17 ţări. Euro reprezintă un sfert din rezerva mondială de valută. Nu este un record rău pentru o nouă unitate monetară, notează CNBC.

Însă ambivalenţa monedei încă persistă. Euro este un rezultat al încrederii politice, un exemplu unic de bun combătut permanent de crizele investitorilor cu privire la durabilitatea lui ca monedă de schimb. 

Pe termen scurt, euro se descurcă foarte bine: continuă să crească în comparaţie cu dolarul, în ciuda ratelor dobânzilor din ce în ce mai mari, şi a ajuns la aproape 4% de la începutul anului. Din perspectiva investiţiilor pe termen scurt, euro nu este o ideea rea. Economia în zonă pare să se salveze, iar în cazul unei recuperări slabe, neinflaţioniste, oferă valori de investiţie atractive, continuă CNBC.

Însă, în ceea ce priveşte investiţiile pe termen lung, evenimentele recente demonstrează că investitorii în euro sunt expuşi la o listă întreagă de nesiguranţe, de la structura instituţională a zonei euro, la politici economice complet necoordonate şi sisteme financiare fragmentate, până la absenţa unui acord privind transferul de bunuri pentru a crea o structură politică completă, necesară conducerii unei politici monetare unice.

Criza actuală ne oferă o demonstraţie clară despre cât de devastatoare sunt aceste ţări euro pentru slujbe, venituri şi viabilitatea politică a unei monede unice. Problema nu este că anumite ţări au încălcat regula deficitului bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (după cum susţin nemţii) şi nici că alţii nu şi-au supravegheat cu atenţie sistemele bancare. De fapt, ironia este că Germania ar trebui să urmeze vechea zicală: „cei care trăiesc în case de sticlă nu ar trebui să arunce cu pietre“. Ţara a fost prima din zona euro care a încălcat tratatul privind deficitul bugetar timp de patru ani consecutiv, începând cu 2002. Germania a mai avut de-a face şi cu probleme bancare, chiar la începutul crizei economice.

De fapt, problema e că, atunci când se petrece ceva, zona euro nu este în stare să se descurce într-o manieră eficientă şi rapidă, adaugă CNBC. Zona euro nu are vreo supraveghere obligatorie sau vreun mecanism de constrângere ca să prevină greşelile economice serioase. Aşadar, atunci când chiar se întâmplă ceva, zona euro este incapabilă să corecteze problema înainte de a deveni o criză de proporţii.

Un raport recent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) scoate în evidenţă câteva dintre aceste dificultăţi prin învinuirea zonei euro, în special a Comisiei Europene. Nu s-a gestionat bine tragedia greacă, lucru care a fost urmat de tragedii similare, de adâncirea recesiunii şi de explozia şomajului în Spania şi Italia. Dar FMI ştie că, din cauză că Germania şi Franţa nu au căzut de acord, Comisia Europeană nu a putut face nimic şi astfel criza din Grecia a scăpat de sub control.

Discordia dintre Franţa şi Germania poate ucide moneda unică

Investitorii trebuie să-şi dea seama că nu s-a făcut nimic important pentru a preveni situaţii asemănătoare şi că nu există nicio asigurare serioasă că zona euro va funcţiona ca o uniune monetară efectivă şi irevocabilă.

Noul acord fiscal, încheiat la sfârşitul lui 2011, menţine condiţiile vechiului deficit bugetar şi ale datoriei publice (3% şi, respectiv, 60% din PIB) şi are nişte scăpări ale UE faţă de procesul bugetar, însă nu solicită nicio sancţiune automată şi obligatorie pentru ţările care nu reuşesc să îndeplinească aceste condiţii. De fapt, totul rămâne ca înainte, la latitudinea consideraţiilor politice ale statelor ce au adoptat euro.

La baza acestei crize serioase este relaţia dintre Franţa şi Germania. Între ele nu există doar „tensiuni prieteneşti“, după cum susţine preşedintele francez. Acesta este un impas politic ce implică o gamă largă de probleme într-o perioadă în care manevrarea monedei are nevoie de transferuri substanţiale, lucru asupra căruia Parisul şi Berlinul nu cad de acord.

 Lucrurile sunt atât de grave, încât fostul preşedinte al Federaţiei Industriilor Germane, Hans-Olaf Henkel, a declarat că prietenia germano-franceză poate fi salvată doar prin abandonarea monedei. Viitorul euro este, într-adevăr, negru. Pe termen scurt, comercianţii nu riscă nimic la tranzacţiile în euro, însă, investitorii pe termen lung ar trebui să se gândească de două ori înainte să-şi transforme angajamentele în bunuri conduse de moneda unică europeană, conchide CNBC.

Citeşte mai multe despre euro:

De ce se agaţă germanii de moneda euro. Românii de succes din Germania, folosiţi ca exemplu

Elementul-cheie al unei economii puternice este chiar susţinerea şi cooperarea internă a cetăţenilor unei ţări, fiind o lecţia oferită de Germania, cea mai puternică ţară din UE. Jurnalistul Bob Piscani explică de ce nu vor germanii să renunţe la euro şi continuă să o aprobe pe Angela Merkel, în urma unei vizite făcute unor rude care au părăsit România, stabilite acum în Germania.

Rubla rusească înghesuie dolarul şi moneda europeană în preferinţele moldovenilor

Cota rublei ruseşti în transferurile de bani din străinătate efectuate moldovenii aflaţi la muncă s-a ridicat în aprilie la 30,1%, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Euro continuă să se scumpească. Cursul de schimb a atins maximul ultimelor opt luni: 4,5535 lei/euro

Moneda naţională a continuat să se deprecieze accentuat în faţa euro, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă în urcare cu 7,72 bani, la 4,5535 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2012.

Euro, la un nou maxim al anului 2013: 4,4763 lei. Leul pierde teren şi în faţa dolarului

Moneda naţională a continuată să se deprecieze, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,4763 lei/euro, un nou maxim începând cu 19 decembrie.