Penurie de specialiști pe piața muncii: deficitul se va ridica la 600.000 până în 2030

Companiile se confruntă cu un fenomen din ce în ce mai acut de lipsă a forței de muncă specializate, concomitent cu fenomenul îmbătrânirii populației, dar și cu exodul populației. 

Deficitul de specialiști va fi de 600.000 până în 2030

Până în 2030, estimările arată că piața muncii va avea nevoie de peste 600 de mii de specialiști în industrii precum sectorul IT, sănătate sau domeniul juridici, facultățile de profil din țară urmând să furnizeze doar jumătate din acest necesar, se arată într-o analiză realizată de una dintre cele mai importante companii din domeniul HR.

Piața muncii tinde să rămână în urmă, în contextul investițiilor insuficiente în îmbunătățirea pregătirii forței de muncă pentru a face față transformărilor ultimilor ani, subliniază specialiștii Arthur Hunt. Deși România urmează îndeaproape tendințele de la nivel global în ceea ce privește piața muncii, organizațiile investesc insuficient în dezvoltarea abilităților și competențelor echipelor. Astfel, doar 2 din 10 (21%) dintre angajații români din mediul privat participă la astfel de cursuri, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.

Motivele transformărilor acute pe piața muncii

Războiul din Ucraina, provocările economice precum inflația sau modificările fiscale, alături de standardele de mediu tot mai aspre impuse de la nivelul UE și, de exemplu, reglementările produselor ce conțin zahăr își pun amprenta asupra companiilor mari, iar în procesele lor de adaptare la dinamica mediului de business și sub influența factorilor mai sus menționați, acestea ajung să tracă prin procese transformaționale complexe.

Pe de altă parte, mutarea centrelor de producție pentru eficientizarea costurilor sau dezvoltarea de noi produse adaptate reglementărilor sunt procese care necesită schimbări la nivel de top management sau crearea de noi funcții în top management. Schimbările se produc însă într-un ritm foarte lent din cauza duratei foarte mari de recrutare a unor astfel de manageri experimentați și potriviți posturilor.

„România are însă multe avantaje pentru investitorii străini, precum: siguranța militară - prin apartenența la NATO sau intrarea parțială în Schengen (cu frontierele maritime și aeriene)”, au declarat specialiștii Arthur Hunt pentru „Adevărul”.

Companiile recurg la închiderea unităților de producție sau relocarea lor

Pe de altă parte, transformările sociale și la nivel macro-economic impun schimbări fundamentale marilor organizații active în România, iar pentru a răspunde dinamicii unei lumi în schimbare, organizațiile iau măsuri care implică procese complexe de transformare. Acestea includ relocarea sau chiar închiderea unor facilități de producție, lansări de noi produse sau extinderi pe noi piețe, toate cu impact major asupra resurselor umane. Cu toate acestea, organizațiile rămân în paradigma deciziilor lente, iar pregătirea forței de muncă tinde să nu țină pasul cu transformările sociale și tehnologice, subliniază o analiză Arthur Hunt România.

Prin introducerea accelerată a digitalizării sau inteligenței artificiale în activitatea companiilor, automatizarea producției sau creșterea exigențelor privind sustenabilitatea, organizațiile se confruntă cu o nevoie imperativă de lideri pregătiți să facă față acestor schimbări, care pot contribui semnificativ la succesul și menținerea competitivității pe piață.

Recrutarea de noi manageri durează cel mai mult

Cu toate acestea, 110 zile este durata medie de selecție a candidaților pentru poziții de top management în cadrul marilor companii, potrivit datelor Arthur Hunt România, ceea ce indică un ritm lent de adaptare a companiilor la dinamica de transformare a societății și economiei. Motivele principale sunt legate de lipsa de autonomie a managerilor care recrutează direct sau lipsa de conectare a companiilor la dinamica pieței muncii.

“În multe organizații, cultura corporativă a stagnat în trecut, iar aceasta poate periclita business-ul, în condițiile unei lumi în schimbare și al unei pieței a muncii extrem de dinamice. Cei responsabili de luarea deciziilor sunt încă tributari unei rutine, care nu mai funcționează în 2024. În cele 3 sau 4 luni, cât durează o decizie internă la o multinațională, piața se poate confrunta cu schimbări radicale, iar competiția poate face mișcări strategice. Este crucială adoptarea unui mindset organizațional concentrat pe dinamică și schimbare, iar liderii organizațiilor care se focusează doar pe riscuri pot avea de pierdut în perioada următoare”, declară Sorin Roibu, Managing Partner Arthur Hunt România.

În an electoral, companiile ezită să ia decizii majore

În contextul unui an 2024 marcat de alegeri electorale, organizațiile adoptă atitudini rezervate referitoare la angajarea în transformări organizaționale, chiar dacă barometrul intern indică niveluri crescute de presiune operațională și stres în rândul angajaților. Efectul acestor rezerve și amânări ale luării de decizii care să permită organizațiilor o adaptare adecvată, contribuie în mod nemijlocit la creșterea presiunii psihologice resimițite de angajați, la creșterea migrației angajaților între companii, aceștia sperând să găsească un mediu „mai normal, mai structurat, mai liniștit”, apreciază specialiștii Arthur Hunt.

Deși liderii organizațiilor înteleg această necesitate, de a crea medii sănătoase pentru a securiza forța de muncă și a crește productivitatea, în practică există prea puțin timp și resurse disponibile pentru sănătatea angajaților, motiv pentru care multe companii apelează la firme specializate în consultanță de HR și wellbeing.