Pentagonul nu mai este cea mai mare clădire administrativă din lume. Cine i-a luat titlul
0În ultimii 80 de ani, sediul central al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, Pentagonul, a deținut titlul de cea mai mare clădire administrativă din lume. Recent, o clădire nou construită în India i-a luat locul.
Orașul belgian Anvers poate fi cunoscut drept centrul mondial de comerț cu diamante, în timp ce majoritatea pietrelor brute sunt extrase în Rusia sau Africa. Dar la aproximativ 150 de mile nord de Mumbai, India, se află o capitală a bijuteriilor mai puțin cunoscută - Surat. Aici sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei, relatează CNN.
Potrivit sursei citate, acum, orașul din statul Gujarat are o clădire uriașă pentru a găzdui industria sa mamut.
Surat Diamond Bourse, o clădire recent deschisă, este considerată o „destinație unică” pentru peste 65.000 de profesioniști în diamante, inclusiv tăietori, lustruitori și comercianți.
Dispunând de o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se revarsă dintr-o „coloană vertebrală” centrală și interconectate printr-o altă „coloană” centrală, complexul extins de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 35 de acri de teren. (Acru (în engleză acre) este o unitate de măsură a suprafeței, egală cu aproximativ 4.047 m², folosită cu precădere în țările de limbă engleză, foste colonii sau nu ale Angliei sau ale Marii Britanii. n.r.)
Arhitecții centrului comercial spun că acesta cuprinde peste 650.000 de metri pătraţi de spaţiu (suprafață utilă), ceea ce ar însemna că a depăşit Pentagonul ca fiind cea mai mare clădire de birouri din lume.
Când ar putea fi deschis
Proiectul urmează să își întâmpine primii ocupanți în noiembrie, după patru ani de lucrări de construcție, dintre care doi au fost îngreunați de întârzierile cauzate de Covid. Este de așteptat să fie deschis oficial la sfârșitul acestui an de către prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a născut în Gujarat și a fost anterior ministru-șef al statului, precizează sursa citată.
Clădirea are podele de marmură şi atriumurile pline de lumină care conectează peste 4.700 de spaţii de birouri, ce pot fi folosite şi ca mici ateliere pentru tăierea şi lustruirea diamantelor.
Cât a costat
Dezvoltarea care a costat 32 de miliarde de rupii (388 de milioane de dolari) găzduiește, de asemenea, 131 de lifturi, precum și facilități de luat masa, retail, wellness și conferințe pentru lucrători.
Potrivit CEO-ului proiectului, Mahesh Gadhavi, Surat Diamond Bourse va salva mii de oameni de a călători – uneori zilnic – la Mumbai cu trenul pentru a face afaceri.
„Este dificil… (unii) oameni trebuie să petreacă trei ore și jumătate până la patru ore, zilnic, pentru a veni de la case la birouri și înapoi acasă”, a spus el în timpul unui apel video, descriind mutarea de a reloca afaceri în Surat ca o „opțiune mai bună”.
Depășirea pentagonului nu a fost intenționată
Clădirea a fost concepută de firma indiană de arhitectură Morphogenesis în urma unui concurs internațional de design. Depăşirea Pentagonului nu a făcut parte din caietul de sarcini al concursului, a declarat Gadhavi pentru CNN.
Mai degrabă, dimensiunea proiectului a fost dictată de cerere, a spus el, adăugând că toate birourile au fost achiziționate de companii de diamante înainte de construcție.
Morphogenesis a spus că aspectul său creează „un mediu de concurență echitabil” atât pentru întreprinderile mici, cât și pentru cele mari. Cu birourile conectate printr-un coridor central lung – o configurație care amintește de un terminal de aeroport – ocupanții au acces la fel de convenabil la facilități, potrivit cofondatorului firmei de arhitectură, Sonali Rastogi, care a descris designul drept „democratic”.
Lucrul acolo este destinat „să fie exact la fel pentru toată lumea", a explicat ea, adăugând că nu este nevoie de mai mult de şapte minute pentru a ajunge la un birou de la oricare dintre porţile de intrare în clădire.
Designul s-a bazat, de asemenea, pe cercetările Morphogenesis asupra modului în care funcționează comerțul indian cu diamante. Rastogi a atras atenția asupra seriei de nouă curți de 1,5 acri, dotate cu scaune și elemente de apă, care pot servi drept locuri de întâlnire casual pentru comercianți. Comparând zonele amenajate cu „un bazar tradițional”, Rastogi a spus că firma a fost influențată de faptul că multe tranzacții informale au loc în afara mediului de birou.
„Comenzile prin e-mail sunt probabil luate în interior, dar tranzacțiile de la om la om sunt aproape toate în exterior”, a spus ea, descriind curțile „ca niște parcuri publice în care presupunem că vor avea loc toate aceste activități”.
Planuri de transformare
Imaginile aeriene ale Bursei Surat Diamond arată că împrejurimile clădirii uriașe sunt, deocamdată, remarcabil de joase. Dar acest lucru s-ar putea schimba în cazul în care planurile pentru o reamenajare majoră în orașul de 7 milioane de persoane, numit „Orașul de vis”, se vor realiza.
Planul ambițios, care a fost lăudat public de prim-ministrul Modi, își propune să construiască un oraș „inteligent” pe aproape 700 de hectare (1.730 de acri) din sudul Surat. Gadhavi a spus că noul centru de diamante va servi drept un „chiriaș-ancoră” pentru zonă. Între timp, Rastogi a raportat că firma ei este în discuții cu potențiali clienți despre alte proiecte din zonă, inclusiv un centru de convenții.
Morphogenesis susține că designul său consumă cu până la 50% mai puțină energie decât maximul permis pentru a obține o calificare de „platină” de la Consiliul Indian pentru Construcții Ecologice.
Deși birourile individuale se vor baza pe aer condiționat tradițional, Rastogi estimează că aproximativ jumătate din clădire este răcită prin ventilație naturală, în timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solară.
Se încarcă comentariile...
