O nouă directivă europeană schimbă paradigma salariilor în Europa: Cum va arăta situația în România
0O inițiativă discutată de mai mulți ani la nivelul Uniunii Europene privind egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă între femei și bărbați începe să prindă contur și urmează să se aplice și în România din 2026, însă angajatorii și autoritățile trebuie să se pregătească din timp.
În aprilie 2023, Consiliul European a adoptat noi norme privind transparența salarială, care implică, printre altele, publicarea nivelului salarial oferit în anunțul de angajare sau la interviu și care interzice angajatorilor să îi întrebe pe candidați cât au câștigat la locul de muncă anterior, transmite compania OLX, în cadrul raportului „Indexul Locurilor de Muncă” publicat la finele lunii februarie 2024.
Scopul acestei directive este de a combate discriminarea salarială și de a contribui la eliminarea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați în UE. Firmele vor fi obligate să comunice informații cu privire la salarii și să ia măsuri în cazul în care diferența de remunerare dintre femei și bărbați depășește 5%. Totodată, persoanele care vor fi discriminate din punctul de vedere al salariilor vor fi despăgubite, iar angajatorii vor fi sancționați.
România se află într-o poziție privilegiată, pentru că decalajul salarial între sexe variază de la mai puțin de 5%, la fel ca În Luxemburg, Slovenia, Polonia, Belgia și Italia, însă decalajul între salariile angajaților de sexe diferite ajunge până la peste 17% în Ungaria, Germania, Austria și Estonia.
„Lipsa de transparență salarială a fost identificată ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea eliminării diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, care rămâne în medie de aproximativ 13% în UE în 2020. Aceasta înseamnă că femeile câștigă în medie, pe oră, cu 13% mai puțin decât bărbații. Diferența de remunerare are un impact pe termen lung asupra calității vieții femeilor, asupra riscului lor de expunere la sărăcie și asupra decalajului persistent în materie de pensii, care este de aproximativ 30% în UE (date din 2018)”, potrivit unei explicații publicate pe site-ul Consiliului Europei.
Firmele mari (cu peste 250 de angajați) vor trebui să raporteze anual autorităților diferența de remunerare dintre femei și bărbați din cadrul organizației lor, iar pentru organizațiile mai mici, obligația de raportare se va aplica o dată la trei ani. Organizațiile cu mai puțin de 100 de angajați nu vor avea nicio obligație de raportare.
Odată cu intrarea în vigoare a directivei, țările UE vor avea apoi la dispoziție până la trei ani pentru a o transpune în legislația națională.
Salariul minim din România, la jumătate față de cel din Spania
„România se află pe locul 4 în topul statelor Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute: cu un salariu minim brut de 660 euro pe lună în 2023, România s-a aflat în fața Ungariei (unde salariul minim brut este de 624 de euro), Letoniei (620 de euro) și Bulgariei (399 euro brut pe lună în al doilea semestru din 2023)”, arată raportul OLX.
Deși a crescut constant în ultimii ani, salariul minim din România este de trei ori mai mic decât cel din Germania, din Franța și din Olanda, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Salariul minim din România a crescut de două ori în 2023, o dată la 1 ianuarie (de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în ianuarie 2023) și încă o dată la 1 octombrie (de la 3.000 la 3.300 de lei brut). Astfel, salariul minim brut a ajuns la echivalentul a 660 de euro pe lună, iar de această măsură au beneficiat peste 1,8 milioane de salariați, potrivit datelor Ministerului Muncii. Pentru anul 2024, Guvernul a anunțat o propunere de majorare a salariului minim de până la 3.700 de lei brut/lună (echivalentul a 740 de euro brut) de la 1 iulie, mai menționează sursa citată.
Se încarcă comentariile...
